🎶 Fanul Meu 🎶

🎶84🎶

Cei doi se spală rapid pe față și pe mâini, apoi coboară în bucătărie, fără să scoată vreun sunet, de parcă ar încerca să treacă neobservați.

— Așezați-vă la masă, le spune doamna Kim, aruncându-le o privire atentă.

Jungkook și Taehyung se așază unul lângă altul, dar tăcerea dintre ei e apăsătoare. Își joacă degetele în poală, își mută privirea în toate direcțiile, numai unul la altul nu se uită. Pare că, brusc, peretele din față a devenit cel mai interesant lucru din încăpere.

— Jungkook, ce te-a adus aici peste noapte? întreabă domnul Kim, ridicând sprânceana.

— Oh, îmi pare rău că am rămas fără să cer permisiunea. Am venit să discut cu Taehyung, dar cred că am adormit fără să-mi dau seama, răspunde Jungkook, încercând să pară relaxat.

— Nu aveai nevoie de permisiunea noastră atâta timp cât Taehyung era acasă, dar sunt curios de un lucru… Discuția voastră a fost atât de profundă încât ați ajuns să dormiți îmbrățișați pe canapea? întreabă domnul Kim, cu un zâmbet șiret.

Jungkook rămâne blocat.

— C-cum adică îmbrățișați?!

Taehyung aproape se îneacă cu aerul pe care tocmai îl inhalase.

— Tată, de unde ți-a venit o idee atât de absurdă?!

— Nu e absurdă deloc, răspunde bărbatul, complet senin.

Cei doi îl privesc uluiți, încercând să înțeleagă dacă glumește sau vorbește serios.

— Am verificat camera de supraveghere din living. Cea pe care am instalat-o acum ceva timp. Și, surpriză! Acolo erau doi băieți drăgălași, dormind îmbrățișați. "Ireal", nu? adaugă el, făcând semne de ghilimele în aer.

Doamna Kim, care tocmai a așezat mâncarea pe masă, își mușcă buza ca să nu râdă. Privește curioasă reacțiile celor doi, în timp ce Jungkook și Taehyung încep să se bâlbâie, încercând fiecare să găsească o explicație care să nu sune prea ridicolă.