Casa noastra

5.1K 261 20
                                    

M-am ridicat din pat, de langa Zayn, apoi am placat spre dulap. Am pus valizele pe pat, apoi am inceput sa scot hainele.

Cand am dat de bluzele lui Rossie, mi-am amintit ca azi nu am vazut-o deloc.

-Zayn, unde e Rossie? il intreb uitandu-ma la el.

-A luat-o Liam si Sophia in parc, spune somnoros cu spatele la mine.

Oftez usurata, si ma reapuc de impachetat.

Dupa ce am terminat, il auzeam pe Zayn sforaind usor. M-am dus incet spre el si mi-am pus mana pe spatele lui. A trasarit, dar si-a revenit. M-am aplecat spre fata lui si i-am dat un sarut micut pe obrazul fin. Il mangaiam si il priveam fascinata. Nu imi venea sa cred ca el, este al meu. Il iubesc asa de mult! El e singurul care mi-a fost alaturi. Cand am pierdut sarcina el a fost acolo. Stie sa ma faca sa ma simt iubita. De asta il iubesc. Stiu ca Harry m-a iubit si poate ca inca o face, dar nu il mai vreau. L-am iubit nespus de mult, insa acum iubesc pe altcineva. Asta ar trebui s-o faca si el.

-Zayn, soptesc mangaindu-mi nasul de obrazul lui.

-Mmm, mormaie ridicand din sprancene.

-Hai sa mergem.

-Peste cinci minute iubito, spune si se intoarce pe partea cealalta.

Chicotesc si ii sarut ceafa. Plec de langa el si ma duc spre usa. O deschid, apoi ma indrept spre scari si le cobor. Intru in bucatarie si imediat regret asta dupa ce il vad.

-Emma, spune si se apropie de mine.

-Te rog, ramai acolo, spune intinzand mainile in fata.

-Emma nu iti fac nimic. Vreau doar sa imi cer scuze, spune bland.

-Harry-

-Nu Em. Ma cunosti. Nu am vrut sa iti fac asta! Nu stiu ce mi s-a intamplat. Jur ca nu am vrut s-o fac! spune disperat si pot sa spun ca ii vad lacrimile in ochi.

Il cred! Stiu cum e adevaratul Harry. Iar el nu mi-ar face asta niciodata.

-T-Te cred.

-Poftim? intreaba mirat.

-Te cred, spun inca o data.

Vine repede la mine ai imi inchid ochii instant. Nu simt nimic. Doar mainile lui in jurul corpului meu. Imi deschid ochii, si ii raspund incet la imbratisare.

-Te iubesc Em! spune.

-Nu. Eu...nu mai simt la fel, spun si ma departez de el.

-Nu imi spune ca tu...chiar il iubesti pe Zayn, spune cu ura.

-Ba da.

-Chiar asa de repede ti-a trecut de mine?

-Erai cu ea, ce vroiai sa fac? Am plans zile la rand. Iar tie nici macar nu ti-a pasat, ii spun aproape tipand.

-Normal ca mi-a pasat. Te iubeam si inca o fac!

-Nu o mai fa. Uita-ma! ii spun.

-Cum dracu' vrei sa fac asta?! Esti tot ce am si voi avea nevoie! tipa.

-Il iubesc pe Zayn! Il iubesc! tip.

Ma intorc imediat cu spatele la el, si urc scarile. Intru in camera, iar Zayn era in picioare.

-Unde ai fost? ma intreaba luandu-ma in brate.

-Pana jos, spun luandu-l si eu in brate.

-Esti gata? ma intreaba si imi saruta umarul.

-Da, spun zambind.

Ma saruta apasat pe buze, apoi placa. Ia bagajele de la usa si coboara jos. Il urmez, iar la parter ne intalnim cu toti.

Fratii HoranUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum