Two Friends [ NEEDITATĂ ]

Capitolul 62.

Privesc încăperea în care eram încercând să-mi dau seama ce este înauntru în afară de scaunul inconfortabil de care sunt legată. Au trecut câteva ore de la mica mea conversaţie cu Harry şi încep să mă plictisesc singură. Mă întreb cât au de gând să mă ţină aici, nu mă înţelegeţi greşit, sunt perfect conştientă în ce pericol mă aflu, dar ştiu că nu-mi vor face nimic, cel puţin, nu până când nu vor obţine ceea ce vor. Oare aceşti oameni sunt cei de care Luke încerca să mă apere? Căci dacă da, nu par chiar atât de periculoşi, Harry, deşii este un mare nemernic cu multe tatuaje şi un corp bine făcut, nu pare genul care ar znopii o fată în bătaie, nu-mi este frică de el, ciudat, dar asta simt. Mi se pare ceva comic în toată chestia asta, iar dacă o să scap cu viaţă am să încep să merg la un psiholog căci cu siguranţă nu sunt sănătoasă mintal.

Uşa se deschide iar Louis îşi face apariţia în cameră venind spre mine, eu încep să mă zbat în speranţa ca cineva să mă poate auzi, dar renunţ amintindu-mi de spusele lui Harry " sunt numai oameni periculoşi aici ", nimeni nu m-ar salva, toţi sunt mână în mână, cu sânge rece şi fără pic de suflet.

Simt cum scociul îmi este îndepărtat de la gură iar mâinile îmi sunt eliberate. Mă ridic în picioare rapid începând să alerg în speranţa că am o şansă de scăpare, dar când ajung în dreptul uşii simt cum două braţe puternice îmi înconjoară talia lipindu-mă de un abdomen tare. Îmi ridic privirea speriată văzând mai mulţi cârlionţii întunecaţi cum îmi ating faţa, alături de o pereche de ochi verzi.

- Te duceai undeva sweetie? Mă întreabă zâmbind

- Dă-mi drumul! Spun începând să mă foiesc ca să pot scăpa din braţele lui

- Îmi pare rău iubito dar am alte planuri cu tine, zice în timp ce mă ridică punându-mă pe umărul lui

- Lasă-mă! Ţip începând să mă zbat din ce în ce mai tare

- Louis, spune oftând , ţi-am zis să nu-i scoţi scociul de la gură

~Din perspectiva lui Michael~

Simt cum înnebunesc, cum am putut fi atât de idiot? Din cauza mea a ajuns la ei, cine ştie ce îi fac chiar în clipa asta, jur că dacă păţeşte ceva rău îi măcelăresc. Trebuia să-i spun tot de când am început să ţin la ea, aşa o puteam îndepărta de Luke şi nu mai ajungeam aici, putea fi doar a mea, îmi doresc să fie doar a mea, felul ei inocent, faţa ei adorabilă, corpul ei perfect, modul în care reacţionează atunci când este supărată, iubesc totul la ea. Schimbarea făcută de Taylor o face să fie mai frumoasă decât este, dar nu corpul ei este important ci felul ei de a fi. Nu-mi pot lua gândul de la ea, nu-mi place că am facut-o să sufere datorită târfei de Alice, nu eu am sărutat-o în ziua aia, ea a venit la mine, am vrut să-i explic lui Mak dar Luke era a colo şi o ţinea departe de mine, iar când am auzit că i s-a dăruit lui şi nu mie am simţit că totul s-a prăbuşit. O iubesc şi aş face totul pentru ea.

- Michael! Aud vocea lui Taylor trezindu-mă din gândurile mele

- Ce vrei? Mârâi la el nervos

- Max te cheamă...

- Nu mă interesează!

- Eşti sigur? Este vorba despre Mackenzie

M-am ridicat nervos din fotoliul în care stăteam urmându-l pe Taylor până în biroul tatălui, sau mai bine spus, jigodiei care m-a crescut. Mereu a fost mai dur cu mine şi m-a presat să preiau conducerea atunci când el nu o să mai fie dar pe mine nu mă interesează, nu-mi doresc o viaţă aşa, nu are decât să-şi pună căţelul la conducere.

Am intrat în biroul întunecat aşezându-mă pe canapea, jigodia stătea pe scaunul lui din piele înconjurat de badigarzii iar căţelul lui stătea în picioare privindu-mă cu ură.

- Hei fiule, îmi spune fixându-mă cu privirea

- Spune-mi o dată de ce m-ai chemat, răspund plictisit

- Mă bucur să-ţi văd entuziasmul, am o misune care s-ar putea să te intereseze

- Ţi-am spus că nu mă implic în treburile tale

- Nici dacă este vorba de Mickenzie? Mă întreabă privind cum mă încordez la auzul numelui ei

- Ce ştii de ea? Este bine? Îl întreb interesat simţind un nod în gât

- Mă bucur că ţi-am captat atenţia, iubita ta, de fapt, iubita voastră va fi bine dacă mergi cu Luke şi băieţii să-i daţi marfa clientului nostru nemulţumit

- Pe gratis? Cât de prost ma crezi? Nu eşti genul care să ofere lucruri fără nimic în schimb, ce plan ai?

- Simplu, aduceţi marfa, recuperaţi fata apoi îl omorâţi, ţi se pare greu? Pot trimite pe altcinava dacă..., încearcă să spună dar îl întrerup

- Accept!

_____________________

Gata capitolul 62

Acum m-am întors de la bunici, şi mie mi-a fost dor de voi :* , ce aţi mai făcut în vacanţă?