Two Friends [ NEEDITATĂ ]

Capitolul 30 ( ieii =) )

M-am privit în oglindă a doua oară rămânând uluită de ceea ce a făcut Jenn . O transformare totală , pot să jur că dacă nu mă uitam în oglindă puteam să zic că e altcineva . Jenn e uimitoare .

- Ce părere ai ? Mă întreabă ea continund să-mi arănjeze părul îndreptat cu placa

- Wow , nu credeam că pot arăta atât de wow

- Ştiu , fac minuni , dar dacă îmi rupi , murdăreşti sau agăţi hainele eşti moartă !

- Ăăă... da ... , voi avea grijă

- Vorbesc serios , te omor dacă păţesc ceva !

- Da... am înţeles...

Jenn chiar a făcut minuni , mi-a îndreptat părul cu placa lăsându-l pe spate , mi-a împrumutat hainele ei superbe , are gusturi bune în materia de modă , mereu iese în avidenţă , asta explică pasiunea ei de a devenii un viitor critic , mai ales cu spiritului ei de a spune lucrurile pe nume .

Cum a început această transformare ? Păi , eu şi Jenn am făcut un pariu , ea a spus că poate transforma până şi cea mai hidoasă creatură în una acceptabilă şi că ar putea să încerce asta pe mine iar eu , i-am spus că nu poate face asta astfel începând transformarea mea .

" O ultimă privire în oglindă ", mi-am spus înainte de a coborî cu Jenn la masă . Bluza albă , finuţă , cu numărul " 23 " împrumutată de ea cât şi perechea de colanţi negrii din piele mă faceau să par o altă persoană , o fată finuţă , frumoasă , deferit de înfăţişarea mea de zi cu zi .

- Gata Cenuşăreasa după transformare ? Întreabă Jenn

- Ăăă... da

Am coborât împreună îndreptându-ne spre restaorantul hotelului unde ne aşteptau băieţii .

Atunci când am ajus la masă , aşezându-ne , le-am observat privirile uimite

- Mak , arăţi.. superb , spune Luke continund să mă privească

- Ăăă... mulţumesc , îi răspund eu timid

- Capodopera mea , spune Jenn zâmbind , sunt un geniu

- Unde este Justin ? Întreb eu încercând să schimb subiectul

- A adormi şi nu am vrut să-l trezesc , răspunde Alexander

- Oh... ăăă... bine

În timp ce aşteptam să ni se aducă mâncarea , o formaţie ce cânta în restaorant a băgat o melodie lentă iar mai multe cupluri s-au ridicat de la masă începând să danseze . Andrew le-a imitat gestul invitând-o pe Jenn la dans , ea a chicotit apoi i-a acceptat invitaţia , cât de drăguţ . Îi priveam dansând , Jenn zâmbea , se pare că cuplu cel nou e în mişcare .

- Îmi acorzi acest dans ? Mă întreabă Alexander ridicându-mă tandru de la masă

- Da , spun eu zâmbind

În timp ce ne îndreptam spre ringul de dans simţeam cum inima îmi bătea cu putere , nu pentru că aveam emoţii , mă simţeam relacsată prin preajma lui Alexander , doar îmi este unul dintre cei mai buni prieteni , nu , problema era că nu ştiam să dansez şi nu vroiam să-l fac de râs .

O dată ajunşi printre celelalte cupluri care dansau  , mi-am pus mâinile pe umerii lui , iar el pe talia mea începând să ne mişcăm lent pe melodie . Jenn şi Andrew erau lângă noi dar nu păreau să ne observe , erau prea hipnotizaţi unul de celălalt .

La sfârşitul melodiei ne-am întors cu toţii la masă , mâncarea ne venise , şi o dată cu ea şi Justin ce ne privea supărat .

După ce am mâncam am decis cu toţii să facem o plimbare pe plajă . Jenn şi Andrew se plimbau în faţa noastră ţinându-se de mână , în timp ce eu stăteam în spate cu Alexander , Luke , Michael , Edwar şi Justin ce părea foarte supărat .

- Eu mă întorc la hotel , spune el , să nu staţi mult , la 00:00 vin să vă controlez !

- Nu suntem copii ,  răspund eu

- Makenzie , vrei să te întorci cu mine la hotel ? Spune el nervos

- Nu... bine

Justin pleacă iar noi ne continuăm plimbarea . Totul părea atât de ciudat şi tăcut , cel puţin eu eram tăcută , băieţii vorbeau între ei .

- Cred că mă întorc şi eu la hotel... , sunt obosită , le spun

- Te conduc , şi eu sunt obosit , spune Luke

- Ăăăă.... bine

- Vin şi eu cu voi , spune Michael

- Venim şi noi şi aşa , ne-am plictisit

Şi astfel ne-am întors cu toţii la hotel lăsându-i pe porumbei singuri .

În timp ce mă îndreptam spre camera mea , Luke m-a oprit din drum lundu-mă de încheietură .

- Putem vorbii ? Mă întreabă el

- Normal , mereu am putut vorbii , încă din naştere , spun eu tâmpit

- Nu.. , mă refeream dacă poţi venii un pic afară să vorbim..

- Sunt obosită...

- Mak , te rog

- Oh... bine

Am ieşit amândoi din hotel ducându-ne pe terasa acestuia .

- Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat azi , spune el

- Nu-i nimic , până la urmă m-ai salvat

- Mak , ce s-a întâmplat când erai în apă cu Michael ?

Speram să nu mă întrebe asta , am încercat să uit acest subiect , chiar nu ştiu ce să-i spun , sau cum să-i spun , mă simt jenată , ca şi cum aş fi făcut ceva ce nu trebuie , de ce mă simt aşa ?

- Nimic... , Michael vroia să mă scoată la suprafaţă...

- Mak , am văzut cum vă apropiaţi unul de celălalt , nu aveai nici o ezitare să-l săruţi

- Nu este aşa...

- Tu simţi ceva pentru el ?

- Ce ? NU ! suntem doar prieteni , cum suntem noi

În secunda următoare Luke....

_________________

Gata capitolul 30 , puţin suspans nu strică :))