Imaginea din oglindă (În curs de editare)

Capitolul 16 - Amanta

                 CAPITOLUL 16 - AMANTA

          Jane isi lipeste capul pe spatele lui Alexander, stand asa inca alte cateva minute. Alexander trage aer in piept, inchizandu-si ochii, traind acest ultim moment al lor. Brunetul ii prinde mainile in ale lui, departandu-le de trupul sau. Acesta se intoarce cu fata spre Jane, privind in jos la ea.

-Nu ma intelege gresit, Jane, ii spuse el, raceala din vocea lui a facut-o sa isi dea seama ca nu o sa ii placa ce va auzi.

-Ce vrei sa spui? Intreba ea soptit, vazand ca el nu isi continua ideea.

-Nu vreau sa pleci acum, spuse el. Vreau sa ramai pana dupa receptia de vineri, apoi iti vei face bagajele si vei pleca de aici.

Blondina simti cum inima i se frange inca o data. Pentru o clipa crezuse ca Alexander ii va acorda o sansa, insa se inselase. El nu o iertase si nu o va ierta niciodata. O voia langa el pentru a da bine in fata oamenilor.

-Inteleg, sopti ea intorcadu-se cu spatele la el, stergandu-si lacrimile care curgeau.

Aceasta iese din incapere, urcand scarile in fuga. Blondina intra fara sa bata in camera in care dormise Danielle cat timp ei fusesera plecati. Femeia statea in pat cu o carte in mana si ochelarii la ochi. Cand o vede pe blondina plangand, aceasta isi da ochelarii jos, lasand cartea pe noptiera.

-Scumpa mea, ce s-a intamplat? O intreaba femeia vazand lacrimile ce curgeau pe fata blondinei. Vino aici, ii spuse ea intinzandu-si mainile.

Jane se aseaza in pat, punandu-si capul in poala femeii. Danielle ii mangaie parul, incercand sa o calmeze.

-Spune-mi, frumoasa mea, ce s-a intamplat? Ii cere femeia privind in jos la Jane care era ghemuita ca un covrig in pat.

-A aflat, Dani, sopti Jane printre suspine. A aflat ca nu sunt Jennifer.

-Cum? Intreba Danielle uimita.

-A intrat peste mine in dus si mi-a vazut cicatricea de pe abdomen. Este o cicatrice pe care o am de ani de zile, era evident ca nu o aveam de acum, ii spuse blondina in timp ce Danielle o asculta mangaindu-i parul.

-La cum imi cunosc fiul nici nu vreau sa imi imaginez cum a reactionat, spune Danielle oftand. Seamana cu Ethan. Este foarte orgolios si incapatanat, reactioneaza foarte urat cand este mintit, dar are un suflet bun.

-Ma uraste, Danielle. Mi-a spus ca el o iubea pe cea care o credea sotia lui, spune Jane printre lacrimi. Simt cum intreg cerul s-a prabusit peste mine.

-A spus asta doar pentru ca era nervos, scumpa mea, insa sunt sigura ca Alexander te iubeste, ii spune Danielle iar Jane da dezaprobator din cap.

-Vrea sa raman pana dupa receptie, sopti Jane. Dupa aceea mi-a spus ca ma vrea departe de el. Dar cum pot sta departe de el cand eu il iubesc din tot sufletul meu? Spune-mi, Danielle, de ce doare atat de tare?

-Dragostea doare, iubita mea. Iar in unele momente, doare rau, sopti Danielle oftand.

-As vrea ca toata aceasta durere sa dispara, spune Jane aproape soptit.

Danielle nu ii spune nimic, ci continua sa ii mangaie parul, facand-o pe Jane sa se calmeze usor usor, pana in momentul in care adoarme. Danielle se ridica usor din pat, lasand-o pe blondina sa doarma. Aceasta iese din incapere, coborand scarile, intrand in bucatarie. Femeia isi pune un pahar cu apa si ia o inghititura din lichidul rece. Cand iese din bucatarie observa lumina ce venea din biroul fiului ei. Danielle se indreapta cu pasi marunti de incapere, deschizand usa biroului, vazandu-si fiul pe scaunul din spatele obiectului de mobilier, lucrand la niste dosare.