Finalul.. in sfarsit :) Nu este deloc pe asteptarile voastre.... nici putin, cam dramatic stiu dar asta mi-a venit. vestea buna este ca am continuarea :)
-------------
Eram intr-un spital.Nu puteam deschide ochii sau misca ceva.Nimic.Totul era asa incetosat iar toate amintirile mele dadeau tarcoale in cap.Cum se poate asa ceva?Cum?Oare ce s-a mai intamplat?Ce am facut?
Am miscat incet mana.Asta a facut ca persoana care mi-o tinea sa se miste speriat.S-a auzit un val de „S-a miscat” apoi am inceput sa imi desmortesc mana.Persoana care ma tinea de mana m-a luat fin si mi-a ridicat’o eu reusind sa ma desmortesc.
Am deschis incet ochii lumea orbitoare intrand astfel in mine.Am inchis brusc ochii iar cineva din camera a spus sa se dea lumina mai incet.Era acel gen de lumina care putea fi data mai tare sau mai incet.
Am deschis ochii iar langa mine statea...oh doamne.Era Louis..dar nu era cum e acum.Era mai tanar.Nu avea riduri iar fata lui arata ca.atunci.Atunci cand am fost impreuna cu el la 14 ani..dar cum e posibil?
M-am uitat buimaca prin camera si am observat cum toate lumea era diferita.Eram fascinata.Toata lumea era asa..tanara.Sora mea era pe cealalta parte a patului si arata exact ca la 17 ani..Zayn era in picioare in fata mea.Mama mea era acolo..tanara si frumoasa.Acolo se afla si el..tatal meu.
M-am uitat la mainile mele si eram cu siguranta de speriat.Lumea se uita confuza la mine.
-Tu..Angi! spuse Louis aratand catre mine incercand sa faca , ca in desenele cand persoana isi pierde constiinta si trebuie sa isi amintesca tot
-Eu,stiu. spun eu cu gura deschisa larg si zambind ironic
-Deci iti amintesti tot? spuse Dani
-O oglinda..vreau o oglinda! spun eu gesticuland rapid.
Am primit o oglinda iar cand m-am vazut..eram pur si simplu...Oh doamne.Eram tanara!Exact ca la 14 ani!Nu se poate..Mi-am pus mana pe fata mea si am lasat oglinda jos piscandu’ma de mana.Cum era posibil?
Le-am povestit aproape tot dar nu cu lux de amanunte ceea ce am avut eu „visat”.
-Era posibil. spuse doctorul
-Cum adica?
-Ori ramanea cu traume gen amnezie, ori asta.
-Deci dumneavoastra ma credeti, nu?
-Da.
Ceilalti din camera au schimbat priviri intre ei..Nu stiam ce se intampla sau ce e asta..Stiam doar ca e ceva ciudat..Iar eu nu stiu ce sa mai fac.
Dupa doua zile.Am fost trimisa acasa, vizitez un psiholog in fiecare saptamana.Trec greu peste acea trauma..Peste faptul ca va mai trebui sa fac 8 ani de scoala..Ma refer la liceu si facultate..Ca va trebui sa o iau de la capat..Ca va trebui sa stiu ce voi face in viata..Nu imi vine sa cred..Am iar 14 ani!
Dar o parte din mine stia un singur lucru: sarutul cu Louis de la Anul Nou a fost adevarat.Apoi mai este si faptul ca am fost in coma.Se pare ca am avut un accident de masina cu un tren din cauza unor frane rupte..Cauzand o explozie..Mi se pare mie sau asta e deja-vu?! Deasemenea mi s-a mai spus ca dupa accident a mai fost un cutremur, nu se stie cum a fost posibil, eu cazand la pamant cu totul.
------------
Va place? Wow ... s-a terminat!
CITEȘTI
O fata obisnuita VS. o vedeta [Louis Tomlinson Fan fic]
Hayran KurguClaritate,copilarie si..vise?O fata, una simpla, fara bani si cariera.Nu e vedeta, e o fata micuta, un oras mare si egoist, urat si orgolios..Un oras in care lumea trece si te loveste dar nu se scuza, un oras in care ura se vede si prin vorbe si pri...