Povestea noastră

Chapter 31 ~ Iubire fără margini ~

-Da... pentru prostul care sunt! Doar asculta-ma putin! De ce spun aceste cuvinte! Sunt un prost pentru ca nu stiu ca te apreciez.. sunt un prost pentru ca te sufoc! Sunt un..

-Taci!

-Dar...

-Nu mai continua te rog frumos doar ma enervezi. Nu esti prost! Tu doar ma iubesti! Doar ma protejezi! Doar vrei sa ai grija de mine si sa fi alaturi de mine! Nu e nimic rau in asta!

-Nu dar cateodata te sufoc...

-Eh... pentru asta te iubesc!

-Nu nu-i adevarat! Te enervezi uneori pe mine pentru ca te sufoc.. pentru ca vreau tot timpul sa fi bine..

-Hei termina gata! Nu e asa.. e normal sa iti doresti mereu sa imi fie bine doar esti iubitul meu si normal ca vrei ce e mai bun pentru mine si sti si tu iubirea mea ca si eu imi doresc asta pentru tine nu??

-Da...

-Pai si atunci?? De ce esti prost??

-Pentru ca mereu te supar.

-Oh dar sti ca asa ma enervez eu pe moment nu??

-Da...

-Pai si atunci?

-Oh nu stiu imi e atat de frica ca te voi pierde.

-Cum poti sa te gândești la asta cand cel mic e pe drum?

-Nu stiu ma tot gandesc ca intr-o zi probabil ve-ti pleca amandoi...

-Doamne niciodata! Niciodata iubitule!

-Te iubesc iubirea mea!

-Si eu te iubesc!

-Somn usor!

-Somn usor iubito!

Ne-am pus amandoi sa dormim deoarece eram foarte obosita si nu ii face prea bine celui mic.... am adormit cat ai clipi, eram foarte obosita dupa aceasta nunta pentru care am alergat chiar foarte mult... Ianis m-a luat in brate iubeam sa ii simt respiratia pe spatele meu. Pe cand ne-am trezit eh nah era seara... Era normal sa ne trezim atat de tarziu doar era vreo 11 pe cand ne-am pus si noi la somn... Bine si oricum nu ne-am trezit de buna voie... adica cred ca eu am avut noroc cu cel mic ca ne-am trezit mai tarziu. Oricum mama ne-a trezit..

-Dragilor...

-Ah mama mai vreau sa dorm putin!

-Toata lumea e jos, au venit pentru o a doua petrecere! Si voi tot in pat??

-Oh mama celui mic ii e somn inca e obosit!

-Eh draga mea hai ca nu e el obosit esti tu obosita, dar oricum ai dormit destul hai coborati si voi da?

-Acum??

-Da!

-Pai si cum sa ma imbrac? Cine mai e la noi??

-Nașii, si restul prietenii vostri..

-Ah bine mama, coboram si noi imediat facem un dus si coboram ok??

-Daa. Va asteptam jos! Cel mic e bine??

-Da mama e bine a dat aseara din piciorus sau manuta...

-Ohh, imi aduc aminte cand ai dat si tu iubita mea! A fost un sentiment atat de placut! Nu se compara cu nimic in lume! Aceasta senzatie este unica!

-Stiu mama am simtit si eu! Si nu se compara cu nimic in lumea aceasta! Maine vom merge la ecografie si vom vedea ce e. Sunt atat de emotionata ca voi afla ce e acest mic suflet.