Povestea noastră

Chapter 17 ~Il voi gasi~

-Kate ești o mincinoasă! Ai spus că mă  vei ajuta să îl găsesc și nu ai făcut-o deja a trecut mai bine de o lună jumate, de când eu mă chinui să îmi aduc aminte unde locuiește Klaus, dar tu nu mă ajuți tu nu poți să îl întrebi pe Amir unde locuiește Klaus! Halal prietenă mai ești și tu!

-Dar...

-Nici un dar! Credeam că mă vei ajuta și  că nu vrei să mă vezi distrusă! Nu vrei să mă vezi doborâtă complect de durere! Dar nu e așa nu mă ajuți chiar deloc! Nici măcar nu înțeleg de ce naiba mai stai cu mine? Lasă-mă singură pot să mă descurc și singură să stau în casă! Crede-mă!

-Nu pot să te las singură! Am promis că nu o voi face! Așa că nu o fac!

-Deci nu stai cu mine, pentru că îți dorești ca eu să nu ma distrug complect! Tu stai cu mine din obligații! Te rog frumos pleacă! Am nevoie să fiu singură! Am nevoie să stau singură acasă!

-Nu, nu o să te las singură! Niciodată!

-Bine...

Seara a venit, eu cu Kate nu prea vorbeam eu mă concentram să îmi aduc aminte unde stă Klaus, îmi doream prea mult să fiu cu Ianis, așa că trebuie să îmi aduc aminte! Am mers în dormitor, Kate s-a pus lângă mine în pat, nu prea am vorbit pentru că eram prea supărată pe ea ca să mai vorbesc cu ea... Am așteptat ca Kate să doarmă și să fug de acasă.... Nu pot să stau doar așa cu mana în san și să aștept că poate Ianis se va întoarce cândva acasă. Nu nu pot să fac asta!

Cum a adormit Kate, am mai așteptat 10 minute și pe urmă m-am dat jos de lângă ea din pat, am luat ceva mai gros pe mine pentru a nu-mi fi frig, am luat banii din pusculita pe care îi aveam pentru a avea bani la mine, și într-o geantă mi-am pus câteva haine mai groase, Kate dormea dusă, ba chiar sforaia, va vedea ea mâine că nu sunt și că am plecat. Asta e i-am spus să afle unde stă Klaus, dacă nu voi face eu asta! Am coborât în living, am luat cheile de la mașină deoarece spre mirarea mea mașina era acasă, Ianis nu a plecat cu ea, cu toata că această mașină pentru el înseamnă enorm de mult! Dar dacă nu a luat-o cu el înseamnă că mi-a lăsat-o mie! Nici măcar nu am observat că mașina era acasă deși au trecut aproape doua luni de când Ianis nu mai e cu mine, dar sincer nu am fost atât de curioasă să mă  uit prin garaj dacă e mașina sau nu....

M-am urcat în mașină am închis ușa cu grijă, am pornit-o și am plecat, m-am orpit la primul peco care era cam la 50 de minute distanță de mine, am intrat în navigația mașinii pentru a vedea dacă nu cumva era salvat ultimul traseu care era făcut cu mașina... deoarece nouă Klaus ne-a adus-o acasă, deci ar trebui să îmi apără ultimul traseu deoarece a fost prima dată când Klaus a venit la noi, și bănuiesc că a venit cu GPS-ul, încep să am noroc...

Mi-am luat două pachete de țigări, mi-am cumpărat un energizat, și am pornit la drum după GPS, știam eu că voi descoperii într-un final unde locuiește Klaus, știam asta... Am preferat să nu merg cu viteză așa mare deoarece nu era tocmai o vreme favorabilă și nu vreau să pățesc ceva din nou!

În spatele mașinii mele era un audi r8, care mi se părea mie că mă urmărește. Când măream viteza, o mărea și el când o scădeam făcea și el la fel, nu m-am abătut de la drum deoarece îmi era frică că pe urmă nu voi mai găsi adresa lui Klaus, am mers liniștită mi-am blocat ușile, și mi-am continuat drumul îmi era foarte frică, tot timpul priveam în spate, am deschis torpedoul mașinii amintindu-mi de ce mi-a spus Ianis, acum ultima dată, că în torpedoul mașinii este un pistol Glock 17, care el l-a cumpărat special pentru mine, nu prea știam să îl folosesc dar dacă e nevoie mă voi descurca! Nu sunt atât de firavă pre cum par! Am să le arăt eu lor! Că nu s-au pus cu cine trebuia! Am mărit viteza pentru a ajunge cât mai repede la Klaus, dar mașina ce-a neagră  din spatele meu, a tras în fața mea, obligandu-mă să mă opresc...