Annabeth Crow : Jurnalul

Spiriduşi?

Mi-e frig,dar doar pe dinafară. Mă ridic lângă soba caldă și îmi adun genunchii la piept. Simt și frică... frig+frică =coşmar... bingo, am pierdut orice speranță. Oare,am fantome în cameră? Rona intră imediat pe ușă și aprinde lumina.
- Ce s-a întâmplat, draga mea?
Nu am curaj să deschid gura,așa că îi arăt spre masa din colțul camerei. Se îndreaptă cu pași mărunți și se apleacă. Începe să șoptească.
- Voi erați? Ați speriat-o pe prințesă. Hai,să v-o prezint.
Se ridică de la podea și vine spre mine. Pe antebraț poartă doi...spiriduşi?
- Annabeth, ei sunt Cromy și Bolby, spiridușii părinților tăi.
- Dar,cum? Cum de există? Și ce fac ei?
- Poftim,întinde mâna.
Scot palmele de sub pătura călduroasă și cei mici îmi sunt aşezaţi în palme. Sunt atât de drăguți! Au pielea verde-gălbuie, ochii mari și negri,urechiuşele ascuțite care se ivesc ușor de sub părul scurt și ciufulit și poartă niște haine sărăcăcioase și rupte.
- Bună! M-m-aţi speriat de moarte.
- Ne cerem mii de scuze,domniță. Nu ne-am dat seama.
S-au așezat în genunchii lor micuți și cer îndurare.
- Este bine acum. Ce ziceți, nu dormiți cu mine?
Se uită unul la celălalt apoi la mine și din nou unul la altul. Nu le vine să creadă.
- Desigur,domniță Annabeth.
-Rona, voi fi în siguranță dacă dorm cu ei?
- Desigur...și, vei avea un somn dulce! Noapte bună, Annabeth!
- Noapte bună, Rona!
După ce a stins lumina și închis ușa, m-am învelit până la gât și mi-am așezat capul pe pernă.
- Deci, ce știți voi să faceți?
- Noi? Știm să spunem povești. Vrei să îți spunem una?
- Povești înainte de culcare? Hmm, ce bine sună. Cum se numește?
- Păi... Spiridușii sunt tot spiriduși, chiar dacă vor fi oameni.
- Wow,ce titlu lung și întortocheat. Abia aștept să aud.
- A fost odată ca niciodată, doi spiriduși, o femelă și un bărbat. Ei se numeau Safy și Bomyc . Erau proaspăt soț și soață. Duceau o viață frumoasă până când au fost luați cu forța și duși la...
- Unde au fost duși? În temniță?
- Nu,nu domniță. Au fost luați de gărzile palatului și duși la rege și regină, părinții tăi.
- Părinții mei? De ce? Erau răi?
- Nu,nu din contră. Ei erau ascunși în subsolul palatului,se ascundeau de Rondor. Tu erai abia adusă pe lume,nu erai în siguranță aici. Rona, dădaca ta,i-a transformat în oameni, i te-au înmânat și apoi ați fost trimiși în cealaltă lume,a oamenilor.
- Poftim? Adică, părinții mei sunt de fapt,spiriduși?
- Da, mereu ai fost protejată de noi toți, chiar dacă nu ai știut.
Nu îmi vine să cred ce aud...încă un adevăr ieșit la iveală.
- Și Rona...ea ce făcea?
A fost trimisă pentru a te proteja și pentru a te asculta oricând vei avea nevoie. Ea este tămăduitoarea regatului,prepară tot felul de licori magice care ajută pe oricine la orice.
- De asta mereu medicațiile ei îmi faceau bine cât ai clipi din ochi? Doamne,cât o ador.
Ușa se deschide brusc, cei doi spiriduși se ascund în spatele meu și eu sub pătură. Se aud pași apăsați, se apropie de pat.Îmi scot capul de sub pătură și privesc. E o siluetă masculină, bine sculptată și înaltă. Unde sunt Rona,John și Firas? Parcă erau protectorii mei fideli.
- Cine ești? Ce vrei?