Domnişoara Moore Vol. II |FINALIZATĂ|

Capitolul 18

-Misca-te o data femeie ca vom intarzia, tipa Victor la Elena care deabea cobora din masina.

Ca sa intelegeti si voi despre ce e vorba va fac un scurt rezumat.

Acum 4 zile am petrecut in salonul din spital o noapte tare interesanta la film si am primit acea invitatie de nunta a lui Luke. Si da... acum ne aflam in fata bisericii in care va avea loc cununia celor doi, a lui Luke cu Lucy.

Unii dintre voi ar putea crede ca este o prostie sa particip la asa ceva dupa tot ce mi-a facut, dar sa-i mai conving si pe ceilalti e o nebunie imposibila. Meah... nimic nu e imposibil si de aceea ne aflam acum la intrare.

-Hai deschide usa aia o data, zice Jane si eu fac exact ca ea imping usa cu putere si ma strecor inauntu.

-Ce naiba?! exclama Nick. Unde-i toata lumea? Am ajuns prea devreme?

-Ok... asta si-a batut joc de noi cum v-am spus eu, zice Jane cand observam ca biserica e goala. Nu-i nici dracu' aici!

-Te rog sa vorbesti frumos cat timp te afli in biserica in care ma voi insura, rasuna vocea groasa a lui Luke.

-Ce doamne iarta-ma se intampla aici? intreaba Maria cu mainile in sold.

-Ati ajuns exact la timp! spune acesta fericit.

-Pentruuu? lungeste Rares ultima litera.

-Nunta noastra, zice si ne face semn sa-l urmam.

-Si unde mergem? intreb confuza si barbatul din fata mea se opreste in fata unei usi pe care o deschide.

-Inauntu e Lucy, se pregateste pentru ceremonie, ne explica el. Totul va incepe intr-un sfert de ora.

-Si atunci noi de ce suntem aici atat de devreme? intreaba Victor.

-Pentru ca vreau ca voi sa-mi fiti mie cavaleri, iar ele domnisoare de onoare pentru Lucy, ce spuneti?

-Ce ma? Tu esti bolnav cu capu'? Noi am venit aici doar pentru Hope, nu pentru tine, se ratoieste Josh la el iar eu imi intorc privirea spre acesta facandu-l sa taca, apoi le privesc pe fete, mi se pare ca ideea le surade si ridic din sprencene primind ca raspun o inclinare usoara de la fiecare.

-Ce tot faceti? ne intreaba Nick.

-Acceptati! ii raspunde Luke.

-Ce fac ma? sare Victor, iar noi fetele, ne intoarcem in sincron pe calcaie spre baieti.

-Hai s-o facem si pe asta, se milogeste Maria.

-Hai ca e cea mai importanta zi din viata lor, continua Elena dar nu prea reusesc sa-i induplece pe asa ca am mai ramas eu cu Nick.

-Hai sa-ti aud "textul", zice acesta exasperat si vreau sa deschid gura dar sunt oprita de degetul lui. Ba nu, taci! Stiu ca vrei sa faci asta si mai stiu ca vei face tot ce-ti trece prin sfecla aia mica numai ca sa ma convingi, chiar si ma lasi fara viitori mei nepoti si pentru ca te iubesc al dracului de mult, imi cer scuze pentru vocabular ca suntem intr-o biserica, voi face si nebunia asta! Numai si numai pentru tine, sa-ti intre bine in cap, nu pentru nunta lor, ci pentru tine!

-Off frate, chiar te iubesc, rasuflu eu usurata si imi las capul usor intr-o parte apoi ma ridic usor pe varfuri pentru ai fura un sarut.

-Multumim, zic cei doi miri si eu nici macar n-am observat cand a aparut Lucy.

-Tu ce faci aici? ma ratoiesc la ea.

-Bine?

-N-ai voie sa-l vezi inainte de nunta, tip la ea si toate trei: eu, Maria si Elena o tragem spre incapere.