Domnişoara Moore Vol. II |FINALIZATĂ|

Capitolul 15

-Nick! urlu eu din bucatarie.

-Da? se aude si el, cred ca e in baie.

-Am ramas fara pizza si acum si fara inghtata! tip din nou si imi pun lingura in gura, apoi apuc cutia cu inghtata si inchid usa congelatorului.

-O sa cumpar cand vin de la facultate, imi spune el si incepe sa se auda soneria.

-Nick!?

-Ce mai e femeie? urla el nervos si scoate capul pe usa baii, am avut dreptate era in baie, si e plin de spuma.

-Usa! zic si scot un castron din dulap.

-Deschide si tu ca esti gravida nu handicapata!?

-Acum n-am nimic... morai eu si ma deplasez catre usa si nu mai privesc pe vizor deschizand-o direct, simt cum lingura imi cade din gura auzindu-se pe fundal doar sunetul provocat de aceasta la contactul cu gresia. Mami, tati...

S-au nimerit mai bine ca niciodata... nu le-am spus ca sunt insarcinata si nici nu vreau sa stiu ce morala o sa-mi tina mama cu titlul "Eu sunt mama ta si trebuia sa aflu prima".

-Hope Moore, maraie ea.

-Fetita mea, ma alinta tata si eu strang mai are cutia rece.

-Buna, spun eu miorlait. Ce faceti aici?

-Am venit sa vedem cum ne creste nepotul, maraie mama din nou.

-Hai mai bine sa stam jos, intervine tata si eu ma dau din usaa.

-Voi asezati-va si faceti-va comozi pana vin eu, le spun celor doi si fug in baie unde il gasesc pe Nick care incerca sa-si rada si ultima portiune de barba. Imbraca-te ca mama si tata sunt in living. Ai la dispozitite 2 minune ca sa a salvezi, daca nu s-ar putea sa-mi vizitezi soacra mai repede, il amenint si ma intorc la ai mei o cupand un fotoliu.

-Deci, spune scurt mama.

-Imi pare rau, le marturisesc eu. Stii si tu ca urma sa va spun si chiar o faceam!

-Si cand mai exact? Cand implinea 5 ani? maintreaba mama ironica,iar eu ma ridic de pe locul meu si ma pun intre cei doi parinti ai mei.

-Eu zic sa lasi fata de femeie suparata si sa pui mana cu toate ca nu se simte inca, ma pisicesc eu si imi ridic maieul. Stiu ca vrei!

-Hai iubito, lasa supararea si pune mana, zice tata atingandu-mi cu mana sa calda abdomenul si mama isi da ochii peste cap ca mai apoi sa-i urmeze gestul.

-Deabea te astept piticule, sopteste ea.

-Fara cearta? intreaba Nick o data ce si-a facut aparitia in living.

-Nu incepe, il atentionez eu si imilas maieul sa alunece la loc.

Restul zilei a fost ok, sau cel putin asta vreau eu sa cred avand in vedere ca mama s-a abtinut cu greu sa nu inceapa cu o runda de lacrimi ce aveau sa-mi umple camera. Si de tata sa nu mai zic ca si-a luat rolul de tata din nou punandu-l la perete pe Nick cand a aflat ca m-a cerut, eu n-am patit nimic. Ne-au felicitat de nu stiu cate ori cand au plecat. Cred ca asta a fost cea mai dezastruoasa despartire a noastra. In fine... acum sunt la cei doi "J" pentru ca Nick a vrut sa priveasca meciul impreuna cu Josh.

-Jane... de ce nu mai aveti curmale? intreb cu capul in firigider in timp ce-mi aruncam ochii pe fiecare aliment in parte.

-Le-a mancat Josh, avea "pofte", se stramba ea. Incep sa cred ca sarcina asta a ta e o viroza ceva, de o saptamana incoace are numai pofte, cred ca l-ai lasat insarcinat, spune serioasa si pe mine ma bufneste rasul.

-Insarcinat sau nu, eu vreau curmale, ma duc la magazin vii cu mine? o intreb pe aceasta si ma aproba din cap.

-Baieti noi mergem la magazin, le zice Jane celor doi fani infocati ai fotbalului iar Nick da doar din mana facandu-ne semn sa facem liniste.

-Baietii, mormai eu si ies pe usa. Azi a fost mama la noi!

-O Doamne!? Si ce v-a zis?

-Pai la inceput era nervoasa, adica nervoasa stii tu, dar dupa ce a pus mana pe asta, zic facand semn catre burtica, s-a calmat.

-Pot sa pun mana si eu? ma intreaba zambind.

-Sigur, fa-ti de cap, ma amuz eu si imi ridic maieul iar mana calda a fetei se aseaza bland pe pantec.

-Simti ceva?

-Da, ceva foarte profund, spun serioasa si aceasta ma priveste in ochi iar eu imi cobor fata pana la nivelul ei. Mana ta pe burta mea, rad eu. E prea mic inca, poate in 5 saptamani o sa simt ceva, adaug si imi las maieul introrcandu-ma pe calcaie.

*Perspectiva lui Nick*

-Hope! se aude un urlet din strada si eu cu Josh sarim amandoi in doua picioare fugind spre usa pe care era sa o daramam i fuga noastra nebuna pe scari paa pe trotuar.

-Hope trezeste-te te rog! urla Jane pe mijlocul strazi in fata unei masini negre.

Stau impietrit in fata imaginii care se desfasoara in fata mea. Blonda mea, care nu cu mult timp in urma era vioaie si zambea, zace pe strada intr-o balta de sange, iar prietena ei patata de sangele acesteia se chinuie sa o ridice. Trupul firav se misca doar din cauza mainilor micutei fetei .

-Te rog trezeste-te! implora pentru a doua oara si ii strange capul la pieptul sau, iar eu incerc sa-mi fac curaj pasind cu grija pe asfalt spre cele doua. Nick... Nick mergeam si a venit masina, spune printre suspine stergandu-se pe fata cu mainile pline de sange lasand urme. O Doamne e sangele ei, constata si continua sa planga.

-Chemati dracu' o ambulanta! urla Josh la oameni care s-au strans in jurul nostru. Iar tu?! tipa aratanad spre sofer. Te omor! Unde iti sunt ochii cand conduci retardatule, este insarcinata! continua el cand undeva in multime un om a format numarul de urgenta chemand o salvare.

-Hope, murmur eu si ii iau capul in palme facandu-i loc lui Jane sa se ridice. Hope, nu ma lasa acum, fii puternica,te rog... pentru mine, pentru noi si mai ales pentru asta mic, rostesc cu un nod cat China in gat punandu-mi mana pe pantecul iubitei mele.

-Josh lasa-l, tipa Jane si se ridica in fuga.

-Blondino, hai ridica-te , te rog din suflet, soptesc langa urechea micutei mele. Te rog, o implor din nou strangandu-i mana plapand in mana mea dreapta si simt imediat cum o stransoare slaba facuta de manuta ei isi face simtita prezenta. Hope?! soptesc speriat.

-Te iubesc, murmura la randul ei printre dinti lasand mana moale.

-Nu! Nu spune asta! urlu le ea si incep sa o scutur usor. Trezeste-te si lasa prostiile. Te implor, plang cu ea in brate.

Am blugi imbibati in sangele ei, tot ce mai aud este sunetul asurzitor pe care il scoate sirena salvarii.

-Domnule va rugam sa va da-ti la o parte, sune tanarul si eu ma dau cu geu in spate asezandu-ma in fund pe asflatul rece exact ca un caine parasit si imi privesc cu sila mainile pline de sange, ca sa nu mai zic de pantaloni.

-Te implor Hope, te impor fii tare pentru noi toti, soptesc mai mult pentru mine si incep sa plang simtind cum mi se rupe sufletul in mii de bucati, te rog...