III(nebuni si vampiri)

523 26 9
                                    

Trebuie sa aduc in discutie si cartile;mai exact cititul cartilor.Stiati ca e o moda sa ai o biblioteca ticsita de volume pe care sa nu le fi rasfoit vreodata?Ei bine este.Adica..intelegeti ce vreau sa spun;iti creeaza asa..un aer de om educat ce detine o cultura generala,un aer de om care are principii bine stabilite.Ma rog ,vise.Daca totusi stiati ca e o moda sa ai o biblioteca voluminoasa,nu stiati ca a citi carti inseamna nu numai ca esti de moda veche,dar esti si nebun.V-o spun din proprie experienta.

 Obisnuiam sa citesc la scoala,in pauze,ba chiar in ore atunci cand nu ma atragea deloc lectia care se preda la ora respectiva.Ma refugiam in lumea mea.Si ce credeti?Eram intrerupta;dar nu pentru a fi intrebata ceea ce citesc ci pentru a mi se spune ca sunt nebuna.”esti nebuna,cum poti citi atat.eu nu am mai citit o carte de nu stiu cand.intotdeauna citesti ceva.esti chiar nebuna”Recunosc..cateodata ma intrebau de ce citesc.Le raspundeam scurt”pentru ca imi place”;insa raspunsul meu nu era complet.Era chiar lipsit de sens.Citeam pentru a uita ca fac parte dintr-un colectiv ca ala si stiti,acceptam sa fiu eu o nebuna,intre atatia ignoranti care dadeau dovada de un caracter pueril si demn de dispret.Tin sa afirm ca nu toti erau asa.Unii erau si prosti.Imi aduc aminte de o alta intamplare.Pauza dinaintea orei de economie se terminase.Eu citeam “Lacrimi si sfinti” a lui Emil Cioran.Nici in momentul in care profesorul a venit in clasa nu am putut lasa cartea din mana;domnul profesor a venit la banca si mi-a luat cartea din mana spre a vedea ce citesc.Dupa cateva clipe si-a zis ca pentru sine..”emil cioran”.Apoi cu tonul vocii putin mai ridicat si-a ridicat privirea spre un coleg zicandu-i cu o mirare care m-a mirat si pe mine:”citeste emil cioran”.

 Luandu-si un aer serios m-a intrebat”tu pentru ce ai vrea sa fii apreciata?pentru frumusetea sau pentru inteligenta ta?”,eu i-am raspuns fara sa mai stau pe ganduri cu un zambet amar “-pentru ceea ce sunt”;”-nu,trebuie sa alegi”;”-pentru inteligenta mea”;”-unde gasesti tu un baiat caruia sa-i placa Cioran?”Am inteles mesajul domnului profesor si nu stiu daca m-a intristat,dar sigur m-a pus pe ganduri.

Un lucru e totusi cert:sunt cu siguranta destule persoane care mai gandesc ca mine,doar ca sunt rasfirate cine stie pe unde;agonizeaza neajutorati intre hienele pe langa care trebuie sa se adapteze.Dar daca au cartile?Au doua avantaje.Primul este acela ca vor uita de restul,iar al doilea e clar:Astia fug de carti precum vampirul de usturoi;vor fi tinuti cel putin la trei metri distanta.Victor Hugo spunea “cartile sunt prieteni reci,dar sigur.”Cat adevar.

  Sa inchei totusi cu nebunii si sa  revin la asa-zisa normalitate.Am tot observat in jurul meu acea frenezie,acel val de best-sellers,de carti cu tematica supranaturala.Dar ce tot o spun pe sleau;ma refer la romanele cu si despre vampiri.Ce Dumnezeu oameni buni?Nu spun ca sunt nedemne de citit,ba chiar e un lucru bun.Macar se citeste si tot e bine,dar altceva ma consterneaza:unii chiar vor sa fie vampiri;mai rau,altii chiar se cred vampiri.

 Intrebati un adolescent care a citit asemenea carti ce ar vrea sa devina,daca ar putea sa devina orice.Va va raspunde”as vrea sa fiu un vampir”;sa nu faceti insa greseala sa il intrebati “de ce”.

 Veti spune ca sunt absurda,dar va puteti dovedi singuri afirmatia mea.Nu stiu daca ar trebui sa ma bucure faptul ca cititorii de astfel de romane nu mai fac diferenta dintre fictiune si realitate.Ce sa inteleg?Ca autorul a fost atat de bun,incat a facut cititorul sa intre in lumea personajelor sale  si sa nu mai vrea sa iasa nici dupa ce a terminat romanul de citit?Asta e nebunie pura;Nu e de ajuns ca astfel de copii sug nervii parintilor lor si ii aduc in pragul disperarii?Acum vor sa suga si sange.Ce o sa auzim din gura unei pustoaice de saptesprezece ani?”Mama,te rog,fa tu o plimbare pentru mine pana in mall si cumpara-mi bluza asta”,in timpul asta ii arata o poza de pe i-phone mamei sale cu bluza.O facuse ultima data cand se credea umana.Fata continua”Stii,nu pot iesi ziua din casa,lumina soarelui imi dauneaza”Mama,nu o refuza.Trebuie neaparat  sa-i faca poftele fiicei ei razgaiate.Se urca in noul BMW si pleaca la mall,poate mai agata si ea ceva dupa ce cumpara bluza fetei,si asa barbatul ii e plecat in strainatate.Ramanand singura,fata isi spune “Vai ce bine imi va sta cu noua bluza cand voi iesi la noapte la supt de p*** prin cine stie ce catacombe” asa numeste ea wc-ul de la noul club de fite de care a auzit. Slava domnului,fata-vampir e constienta ca nu poate fi un vampir desavarsit.Se adapteaza.

Fara titlu.Oricum e irelevant.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum