Nu am mai scris din vacanta de vara.In timpul celor trei luni libere mi-am dorit sa inceapa cat mai curand scoala.Mi-am pierdut timpul alergand de zor cu rolele kilometri intregi pana cand ceva trebuia sa ma potoleasca odata si odata;practic..era inevitabil:s-a intamplat sa cad,sa-mi sparg capul si sa ajung la urgenta.Acum cand ma gandesc,nu a fost ceva extraordinar de rau,dar atunci a fost groaznic.Povestea e lunga si neinteresanta.Cert e ca dupa ce mi-am revenit am pus din nou rolele in picioare;a fost si ultima data.Plimbandu-ma printre blocuri,am accidentat un copilas care,ce credeti,avea si el role.De atunci mi-e frica.Astfel s-a dus si hobby-ul meu.Trebuia sa ma angajez,dar lovindu-ma am renuntat;asa ca am lenevit restul vacantei si am citit.Nu foarte mult,desi eu imi propusesem sa acumulez mult in timpul vacantei.
Acum stiti si voi...a inceput scoala.Clasa a XII-a,examenul de bacalaureat,emotii,nebunie si sfarsit.Nu e mare lucru,dar mie chiar imi lipseste vointa de a invata cu indarjire.Nu stiu de ce.Materia nu mi-e necunoscuta,dar stiu ca ar trebui mai mult.Ceea ce s-a schimbat in mentalitatea mea de curand e viziunea asupra scolii;o gasesc gretoasa,dogmatica si inutila.Concluzionez cu faptul ca voi fi pierdut patru ani din tineretea mea pe coridoarele unui liceu plin de fandositi.Nu ma intelegeti gresit,dar eu stiu ca mi-am rupt coatele pe banci,poate doar pentru a-mi da seama ca profesorii nu apreciaza elevul,ca il noteaza in graba.A..si mai ales ceea ce reiese din graba aceasta a lui stupida e faptul ca acorda medii mari exact celor care nu merita.Tocmai de aceea am renuntat la a ma mai chinui sa le inteleg lor temele si lectiile.E inutil.E frustrant.Las oratiile pentru prostii cu diploma..sa se bucure si ei de o hartie ce are parafa directorului.
Nu mai acord scolii timpul meu pretios..prefer sa citesc ceea ce-mi place si ceea ce-mi face inima sa jubileze.Culmea e ca citesc mai mult acum decat in timpul vacantei.M-am indragostit de proza lui Mircea Eliade.Aveam la un moment dat o discutie cu un profesor despre domnul Eliade si ii spuneam ca nu-mi place.Ce stupiditate din partea mea sa zic astfel de lucruri..nici macar nu ii acordasem timp pentru a-i citi macar o nuvela.Acum as da tot timpul meu sa citesc opera lui.Citesc Romanul adolescentului miop si chiar nu stiu ce m-a facut sa-l ocolesc pana acum.E emotie pura,daca nu ati citit,cititi-l.....e fascinant;sunteti voi,suntem noi acolo..
L-am desemnat pe Mircea Eliade ca fiind unul dintre bunicii mei.(Bacovia,Cioran,Paler sunt altii).
Ah....Bunicule Bacovia,am luat nota mica la teza semestriala la limba si literatura romana,dar tu stii ca iti inteleg poezia si trairile mai bine ca oricine.Pana la sfarsitului anului, liceul o sa-mi fie cimitir,iar vocile profesorilor pedanti o sa le simt precum greutatea imposibila a plumbului.
CITEȘTI
Fara titlu.Oricum e irelevant.
SachbücherCapitolul XV: "Doare...pentru ca stim ca totul se duce si atunci ne intrebam “de ce ar trebui sa facem ceva pe lumea asta?”;ne raspunde doar o voce interioara care spune doar atat: “trebuie”.
