Dincolo de aparenţe

XXXII

— Francesca, ești bine ? întrebă femeia așezând-o pe canapea.

— Da...răspunse aceasta pe un glas aproape înfundat încercând să se oprească din plâns.

— Francesca ! Ce ai pățit, copilo ?! îi spuse doamna Visconti nervoasă.

— Nu o certați, nu cred că este vina ei în totalitate...încercă să aplaneze conflictul Michael, intrând în încăpere.

— Ba da, chiar este ! Nu credeam că fiica mea se poate lăsa sedusă în halul acesta în cât să poată profita oricine de ea ! Dragă, este sincer josnic !

— Dar mamă ! spuse fata ridicând privirea spre mama ei.

— Nu cred că există vrun dar în această situație. Când ți-am spus să nu vii aici nu ai vrut să mă asculți și într-un final te-am lăsat să o faci pentru că am crezut că ești destul de matură să înțelegi ceea ce se întâmplă în jurul tău, dar văd că m-am înșelat. 

— Ce vrei să zici prin asta, mamă ? Că tu știai toate lucrurile acestea ? întrebă surprinsă fata.

— Da ! Știam tot despre familia Addams, era de-ajuns să-mi spui numele acesta căci te trezeam eu la realitate ! spuse femeia irașcibilă.

— Acum cred că ai fi timpul să-mi spui tot despre ceea ce s-a întâmplat aici cu tine în trecut, nu ? 

— Eu vă las să discutați, mă duc să văd cum se descurcă polițiștii, spuse pe un ton calm Michael.

— Polițiștii ?! întrebă fata ridicând privirea mirată spre Michael.

— Da, gașca Addams va fi arestată.

— Și el ? întrebă ea stupid.

— Normal ! spuse Michael privind-o insistent.

— Dar el nu a făcut nimic ! Nu este vina lui, de ce să fie arestat atunci ?! se ridică în picioare Francesca pornind spre Michael, în timp ce mama acesteia o trase înapoi așezând-o pe canapea la loc.

— Stai aici ! Nu pleci nicăieri, ai înebunit ! i se adresă dna. Visconti fiicei sale în timp ce Michael părăsi încăperea.

— Dar mamă, el este nevinovat !

— Toți din familia Addams sunt vinovați scumpo ! Încearcă să înțelegi.

— Și de unde știi tu ?! întrebă fata nervoasă aproape plângând.

— Pentru că și eu am fost violată de un Addams ! îi râspunse femeia cu lacrimi în ochi, încercând să-și înebușească plânsul.

Francesca nu scoase nici un cuvânt ci fu șocată de ceea ce se întâmplase. O privea pe mama ei, apoi privea în jur. Într-un sfârșit reuși să vorbească :

— Po-po-f-tim ? înabuși cuvintele fata.

— Acum aproximativ nouăsprezece ani, am venit în Genova pentru a mă întâlni cu o prietenă, Alessia. Aceasta m-a invitat să petrec aici doi ani alături de ea, până termina facultatea și se reîntorcea în Napoli. Am acceptat să stau și să-mi continui studiile alternative aici. L-am cunoscut apoi pe prietenul Alessiei care mi-a făcut indirect legătura cu Dylan Addams, cel mai atragător băiat din Genova care făcea furori pe atunci în rândurile fetelor. Am vorbit cu el cam trei săptămâni, timp în care am fost invitată în oraș de nenumărate ori. Le-am acceptat pe toate, iar ultima întâlnire s-a consumat aici, în acest hotel într-o cameră de la etajul cinci în care Dylan a profitat de mine și m-a lăsat gravidă ceea ce am aflat mai târziu. Cel care m-a salvat să nu mai fiu folosită și de alții a fost tatăl tău care a chemat poliția și a intrat peste noi în cameră în timp ce alți tipi doreau să mă atingă. Am fost scoasă de tatăl tău și dusă undeva prin hotel să mă liniștesc, iar apoi am stat la el acasă alături de familia lui încă două luni pentru a-mi reveni. În acel interval am aflat că sunt însărcinată și el mi-a mărturisit apoi că mă iubește și că nu-l deranjează dacă dau naștere acestui copil și îl cresc alături de el. La început am vrut să fac avort, dar pentru că au apărut complicații, iar sarcina era  aproape de două luni, doctorul m-a sfătuit să păstrez copilul și asta am și făcut.

— Stai...deci tata nu este tatăl meu ?! întrebă Francesca izbucnind în lacrimi.

— Nu...

— Și de ce a trebuit să trec prin atâtea pentru a afla acest lucru ?! De ce nu mi-ai spus acest lucru de când eram mică ?!

— Pentru că am vrut să fii fericită și să nu te interesezi de golanul care a profitat de mine ! Să ai un trai decent și să poți face parte din această societate fără a fi arătată cu degetul. 

Francesca izbucni în lacrimi îmbrățișându-și mama, fără a mai spune nimic, dar într-un final o idee îi veni în cap.

— Dylan ? Ai spus că-l cheamă Dylan ?! întrebă fata stupefiată.

— Da. Îl cunoști ?

— Nu, dar am auzit multe despre el, fiind unchiul lui John.

— Scumpo, trebuie să înțelegi că John nu este o influență bună și că tot ce și-a dorit a fost să profite de tine...

— Pe baza unui pariu ! interveni Michael, făcându-și apariția în încăpere.

— Pariu ? întrebă fata privindu-l pe Michael.

— Da. A pariat cu ceilalți că în câteva săptămâni te va face să fii a lui.

— Dar...dacă dorea să fiu a lui în acest sens, ar fi făcut-o de mult Michael !

— Ce vrei să zici ? întrebă femeia.

— Am fost până și la el acasă, am dormit împreună fără să se întâmple nimic. Nu s-a atins nici măcar de un fir de păr de-al meu fără să-mi ceară voie. John nu a încercat nici măcar o secundă să mă molesteze, mamă !

— Ai fost la el acasă ?! întrebă stupefiat Michael.

— Da ! Am fost, am dormit împreună, ne-am uitat la un film și am vorbit întreaga seară, fără a mai fi vorba de altceva între noi doi, Michael ! Nu s-a întâmplat nimic ! Dacă dorea acest lucru o făcea de mult.

— Francesca nu trebuie să fii prostuță, trebuie să înțelegi că el dorea să te seducă și apoi să te facă a lui ! intervenii dna. Visconti.

— Nu cred, mamă ! Nu îi stă în putință. Orice bărbat care ar vedea o fată în patul lui ar acționa pe moment, nu ar pierde timpul, mai ales dacă asta ar fi avut în plan de bun început !

— Franc, de ce vrei să-i găsești mereu scuze și să-l scapi nevinovat ? spuse Michael nervos.

— Știu că ești gelos până în măduva oaselor Michael, dar asta nu înseamnă că el este vinovat ! spuse Francesca iritată.

— Francesca, nu este vorba dacă el este sau nu gelos, dar John este vinovat ! reacționă și mama acesteia.

— Nu este ! Crede-ți-mă ! Dacă m-ați lăsa măcar o secundă să vorbesc cu el va-ți da seama că nu este vinovat de nimic ! 

— John e la poliție și va sta acolo mult și bine Francesca.

— Nu ! Nu o să-l las să stea acolo fiind nevinovat !

Francesca oftă și apoi vorbi din nou :

— Îl iubesc mamă ! Francesca se ridică și porni către Michael, îl privi și apoi spuse : Michael, știu că mă iubești enorm și mereu ai vrut să ai grijă de mine, iar eu am fost o nesimțită arogantă care te-a sfidat de fiecare dată când m-ai sfătuit de bine, dar te rog fi-mi alături acum și crede-mă că îl iubesc și știu că este nevinovat.

Michael o îmbrățișă pe Francesca și o sărută pe frunte.

— Îl iubești prea mult, Franc...spuse acesta oftând.

— Dar merită...crede-ți-mă e nevinovat ! izbucni Francesca în lacrimi în brațele lui Michael.

Michael o privi îndelung și apoi îi spuse :

—  În regulă, te voi duce să-l vezi la polițe și să vorbești cu el.

— Dar Michael...insistă dna. Visconti.

— Cred că Francesca îl iubește prea mult și are prea multă încredere în el, așa că va fi mai bine să se convingă singură care este adevărul.