Capitolul 28: Dezastru

523 34 8
                                    


Faith POV

Am intrat rapid in camera, trantind usa cu putere. Brook aproape ca s-a speriat cand m-a vazut la cat de agitata eram, si deabia mai respiram, caci fugisem repede pe scari pentru a-i spune tot ce auzisem. Ea m-a luat usor de umeri, privindu-ma la fel de ingrijorata, dandu-mi un fir rebel de par de pe frunte.
- Hei, Faith, esti ok? Ce ai patit ? Ma intreba aceasta.
- Brook...Noi...Trebuie...Sa plecam de aici! 
- Ce sa facem?! Reactia ei nu era cea la care ma asteptam. Ba chiar s-a dat si cativa pasi inapoi.
- Trebuie sa fugim de aici, Brook! L-am auzit pe omul acela vorbind cu politia !  Vor venii sa ne ia..! i-am repetat eu.
- Esti sigura? El s-a oferit sa ne ajute...
- Da, Brook, doar pentru a ne prinde ! Brook , trebuie sa ma asculti si sa plecam de aici! Am luat-o strans de maini. Te rog, Brook...E singura noastra sansa de ramane impreuna! Trebuie sa ma crezi!
Brook ma privea ciudat, nu-mi placea deloc cum ma privea. Si-a retras rece mana din palmele mele, ceea ce m-a facut sa imi ridic capul si s-o privesc direct in ochi.

- Faith, eu...Eu nu mai vreau sa fug. 
- Ce ai spus? Brook, ai inebunit??
- Nu, Faith.Nu eu sunt cea nebuna aici....
- Ce vrei sa spui? Am marait eu la ea.
- Faith, m-am saturat sa ma ascund si sa tot fug! Cat vom mai fugiI! Te-ai gandit macar la cate persoane dragi mie a trebuit sa renunt pentru a fugii cu tine? Spune-mi, te-ai gandit??? M-am sacrificat pentru tine, pentru noi, Faith. Am facut-o in speranta ca vom merge undeva si vom traii linistite impreuna. Nu ca sa stau prin paduri si sa mor mancata de animale salbatice. Tu ne-ai adus in siuatia aceasta, Faith! De ce niciodata nu iti poti rezolva singura problemele fara a ma implica si pe mine? Si uite unde am ajuns. In sfarsit, cand avem si noi un acoperis deasupra capului tu vii si spui ca urmeaza sa fim arestate. Stii ceva? Eu n-am nici o vina in toata treaba asta. Tu ti-ai omorat familia, nu eu. Tu ai fost de acord sa plecam spre nicaieri si uite unde am ajuns! Nu, Faith. Daca vrei pleaca, dar de data aceasta nu voi venii cu tine.

Imi simteam ochii cum sunt inecati in lacrimi fierbinti. Am prins-o strans de incheietura, urland la ea.
- Ce vrei sa spui cu asta, Brook?
- Cred ca e timpul.. Sa o luam pe drumuri diferite. A spus rece si calm, fiind non-expresiva.
- T-Te desparti de mine? Amuzant...Ai spus asta de atatea ori..Crezi ca te mai cred...??!
- De data aceasta e definitiv.

In acel moment i-am dat drumul la incheietura, unde ii ramasese si urma stransorii mele si am lovit-o puternic. Nu eram mandra de ceea ce tocmai facusem, dar toate acele cuvinte le aruncase asupra mea, invinovatindu-ma de tot ce ni se intamplase. Ea nici macar nu realiza cat de greu era pentru mine sa aud toate acestea. In tot acest timp, crezusem ca Brook imi va fi alaturi, insa se pare ca ma inselasem. Am lasat usor capul in jos, incepand sa sughit din cauza lacrimilor ce mi se scurgeau pe obrajii rosii. Ea doar si-a intors capul spre mine, punand mana pe obrazul inrosit de palma mea.
- Asta a durut. 
Mi-am ridicat privirea infuriata la ea. Nu ma mai puteam controla, imi venea s-o...omor? Daca pe ea a durut-o acea palma, ar fi trebuit sa se gandeasca cat de tare m-au durut cuvintele pe care aceasta mi le-a aruncat.
- Te urasc ! Am tipat la ea , privind-o, fiind furioasa. Ea nu a spus nimic, doar m-a privit tacuta.
Simteam cum pulsul imi crestea si deja in vene imi fierbea sangele. Am stiut atunci ca e momentul sa plec inainte s-o sfasii in bucati. M-am indepartat de ea si am sarit pe geam, fugind de acolo. 

Nu stiam unde sa ma duc, unde sa ma ascund. Imi era sete...sete sa ucid. Ma pregateam sa-mi gasesc urmatoarea victima.

Brook POV

Bineinteles ca ma simteam si eu vinovata pentru tot ce se intamplase pana acum. S-au adunat atat de multe incat pentru a nu mai simtii presiunea, am aruncat toata vina asupra lui Faith. Acum ma ura, cred ca era mai bine pentru amandoua. Nu mai puteam face fata situatie, iar Faith nu trebuia sa ramana pentru mine. Pentru a se salva, singura cale era sa ma lase in urma si avand in vedere ca ea nu ar fi facut niciodata asta, a trebuit sa-i dau un motiv s-o faca. Poate ca a fost ultima oara cand am mai vazut-o. Sper c-o sa fie bine.. Dar cu siguranta mie n-o sa-mi fie. Ma obisnuisem cu ea, si la dracu, o iubesc atat de mult, atat de mult incat am alungat-o de langa mine si am facut-o sa ma urasca pentru a o proteja. Va trebuii sa invat sa traiesc fara ea. Si asa ar trebuii sa faca si ea. Nu are rost sa ma astepte. Trebuie sa ma obisnuiesc cu situatia, trebuie sa merg mai departe... de una singura. Gandurile mele au luat-o razna.. Imi ating usor obrazul lovit de palma ei, chiar si durerea aceasta e placuta, nu am mai vazut-o pe Faith atat de furioasa. Imi amintesc expresia fetei ei.. De ce o vad mai frumoasa cand se infurie?

Victim Of EcstasyUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum