Victim Of Ecstasy

Capitolul 29: Speranță

BROOK POV

Faith era atat de calda. Ii simtea fiecare respiratie fierbinte lovindu-se de gatul meu, facandu-ma sa tresar usor. Pielea mea era rece in comparatie cu ea. Corpul ei era mereu fierbinte si imi placea sa o tin mereu aproape de mine, sa-i sarut obrajii trandafirii , presandu-mi buzele reci de ea. Iubeam felul in care dormea, era atat de cuminte. Arata exact ca o papusa de portelan pe care imi era frica s-o ating, pentru a nu o sparge. Imi era atat de draga. O strangeam tot mai tare, fara sa imi dau seama ce faceam. Pur si simplu nu ma puteam abtine. O voiam tot mai aproape de mine, s-o simt langa mine. Nu aveam de gand sa-i mai dau drumul..vreodata. Era a mea. Cat de egoist suna, nu-i asa? A dracu dragoste. As fi in stare sa fac orice pentru ea, pentru a fi ea fericita. Nu vreau sa o mai vad ca sufera, nu vreau s-o mai vad plangand. Este atat de frumoasa cand zambeste. Este zambetul de care m-am indragostit in liceu..

O simt cum incepe sa se foiasca in bratele mele. Ii dau drumul, lasand-o sa se intinda. Ii privesc ochisorii aceia dulci cum se deschid incetisor, fiind inca putin adormita. Isi ridica bratele deasupra capului, intinzandu-se asemenea unui pisoias pufos ce-a dormit toata ziua. Este atat de dragalasa. Chicotesc si o ciufulesc, trecandu-mi mana prin parul ei.

- Gata cu somnicul, iubito ?

- Hm? Brook, pe unde suntem? Ma intreaba ea, ridicandu-se pe scaun si privind confuza pe geam.

- Nu stiu, Faith. Doar ce am plecat dintr-o gara unde trenul a stationat 20 de minute.

- Aha, deci tot nu stim incotro mergem? Ma intreaba micuta , privindu-ma cu ochii mari si curiosi.

- Ba da, Faith. Vom stii atunci cand vom ajunge si ne va placea locul. Acolo vom cobori si vom merge sa cautam unde sa stam. Si de acolo..ne descurcam noi.

- Doar noi doua, Brook?

- Doar noi, pitico. Suntem doar noi doua, Faith.

Ea mi-a zambit si imediat i-am tras capul pe pieptul meu, sarutandu-i crestetul si mangaind-o duios, lasandu-mi mana mai jos pe spatele ei. E tot mai calda.. Oare sa aiba febra? Nu cred. Am tras-o mai aproape de mine, ceea ce i-a dat curaj sa ma sarute pe gat. M-am uitat cu coada ochiului la ea, maraind in joaca.

- Ma provoci, pisoias.

- Mrr. Si ce ai de gand sa faci in privinta ta ?

- O sa vezi tu deseara. Incep sa chicotesc malefic, acoperindu-mi ranjetul cu mana.

- Poftim?! S-a facut toata rosie, distantandu-se rapid de mine.

- Shh, nimic, nimic. Spun si o trag inapoi spre mine, tragandu-i capul la loc.

Am continuat sa mergem cu trenul inca vre-o 3 ore pana cand am observat pe geam ca intram intr-o zona de relief muntoasa c-o priveliste incantatoare. Si lui Faith ii placuse extrem de mult, asa ca am hotarat ca la urmatoarea statie sa coboram si sa mergem sa ne cautam o locuinta. 
Dupa ce am luat ghiozdanele si am coborat, am vizitat putin orasul. Nici macar nu puteam pronunta numele calumea. Cred ca era in latina. Nu conta. De acum incolo aici era casa noastra.

Am mers in oras prima oara pentru a ne lua ceva de mancare si un ziar pentru a ne putea interesa in privinta unei case pe care s-o cumparam cu banii pe care ii aveam la noi. Ne atrasese atentia o garsoniera la un pret rezonabil. Am fost amandoua incantate si am sunat proprietarul, stabilind sa venim la adresa respectiva pentru a vedea garsoniera. Imediat ce am inchis, amandoua am sarit fericite si ne-am luat in brate. Acesta era primul pas catre un nou inceput, un inceput pe care aveam sa-l construiesc alaturi de Faith. Fara sa mai fugim, fara sa ne mai ascundem. Aveam de gand sa lasam in urma trecutul si sa concepem viata la care visasem. Nimeni si nimic nu ne mai putea sta in cale acum, aveam drum liber spre libertate.

Am cerut indicatii oamenilor de acolo. Erau foarte draguti si ne-au ghidat pana cand am ajuns la blocul respectiv. Era un loc modest, un loc cu un trai decent in care Faith si cu mine vom trai de acum incolo. Am urcat scarile, tragand-o de mana pe Faith dupa mine, fiind incantata sa il vad pe proprietar la usa viitoarei noastre case. I-am strans mana proprietarul si acesta ne-a poftit inauntru, facandu-ne turul garsonierei. 
Bineinteles, avea un hol, o camera de zi , un dormitor, o baie si o bucatarie. Ceea era destul pentru mine si Faith pentru a ne descurca. Eu paream cu totul incantata de acest locusor care avea sa devina cat de curand cuibusorul nostru. Am fost foarte fericita cand si Faith s-a aratat la fel de incantata ca si mine. Dupa ce ne-am sfatuit in legatura cu toate responsabilitatile care aveau sa vina odata cu noua noasra casa, am cumparat-o. Nu i-am putut achita proprietarului decat prima rata, promitandu-i ca voi plati la timp si urmatoarele rate. Acesta mi-a spus ca este in regula si ca va astepta. 

Imediat ce a plecat, am ridicat-o pe Faith in brate, invartind-o si sarutand-o, fiind atat de fericita de ceea ce realizasem.

- Nu pot sa cred ca este adevarat! Asta va fi casa noastra!  E tot ce am visat vreodata ! Aproape ca-mi dadusera lacrimile, insa micuta fiinta minunata din viata mea a avut grija sa mi le stearga inainte ca acestea sa se scurga pe obraz, sarutandu-ma inapoi si spunandu-mi:

- Nu e un vis, e real ! Doar tu si cu mine ! Avem casa noastra acum !  Povestea noastra incepe  acum !