Toate mi se-ntâmplă numai mie!

Capitolul 20

- Stați aici și beți singur? Întrebă Kathrina când intră alături de Anders în salonul de vânătoare.

Magnus, care stătea lângă bar, îi privi în fugă.

- Păreaţi atât de ocupată încât n-am vrut să vă deranjez...

- Pot să primesc un suc de portocale?

Anders se înființă imediat în micul bar.

- Cu plăcere, însă eu am nevoie de ceva mai tare.

- După-masă la trei? Râse Kathrina.

- Cu dumneavoastră ce mai e nou? Beți ceva cu noi? Îl întrebă Anders pe Magnus.

Bărbatul îl refuză indispus.

- Nu sunt sigur că mi-ar face bine încă un pahar.

- Ei, dar nu vă cere nimeni să trageți la țintă, îl îndemnă Anders.

Atunci îi sună telefonul și după ce schimbă câteva cuvinte, Anders surâse.

- Dragă Kathi, trebuie să mergem imediat în Travemunden. Suntem așteptați acolo de o grămadă de prieteni. S-au pregătit să ne sărbătorească.

- În Travemunden? Acum? Kathrina nu părea deloc însufleţită.

Anders o privi uimit.

- Nici nu te bucuri?

- Cum să nu, fata se uită la Magnus. Vii și dumneata cu noi?

- Invitația nu mă prea interesează.

Anders dădu din mână.

- Puteți veni dacă aveți chef. Luăm cu noi pe oricine vrea. Îmi chem mașina.

- Nu-i poți lăsa aici pe oaspeți.

- De ce nu? La ce urmează nu mai e nevoie de mine. Nici nu va obseva cineva că o ştergem.

Magnus își drese glasul.

- Eu mai bine rămân. Mama mi-ar lua-o în nume de rău dacă aș pleca. Și în seara asta mai am de purtat o discuție cu cineva...

Pe chipul Kathrinei se citea mirarea.

- Nu vreți să veniți cu noi?

- Lasă-l să stea lângă fusta mamei! Spuse Anders. Doar ne întoarcem cel târziu mâine la amiază.

Kathrina mai făcu o singură încercare.

- V-ar plăcea. Prietenii noştri sunt foarte drăguţi. Și s-ar bucura să vă cunoască.

- Nu, poate altădată... Încă sunt un străin pe aici, sunt prea multe cunoștințe deodată...

- La mine nu vă gândiți? Îl întrerupse fata cu reproș.

Magnus deja se întoarse.

- Mergeți fără mine! Vă doresc distracţie plăcută!