24. Revederea și blestemul

348 17 5
                                    

Elliot

Am oprit câteva mașini în fața casei lui Ricci și am ieșit din ele încercând să nu facem prea mult zgomot. Toate luminile din casă erau aprinse, doar una nu. Rebecca. I-am făcut semn lui Damon spre acea cameră și s-a apropiat de casă. Câțiva oameni au rămas la mașini, fiind pregătiți în caz că trebuie să plecăm sau își face cineva apariția.
Restul Mafiei Siciliene a rămas mai retrasă dar prin preajmă. Matteo nu are nici cea mai mică șansă.

Damon

Am aruncat frânghia spre geamul camerei întunecate și am tras ușor de ea, stabilizând-o. Rebecca, vin. Am inspirat adânc și am pus un picior pe perete, încercând să-mi mențin echilibrul. Am început să urc ușor, atingând pervazul geamului. Am tresărit auzind un foc de armă, la dracu, doar nu a venit Ricci. Un mic zâmbet mi s-a format pe buze când am recunoscut silueta din pat. Am deschis geamul ușor și am intrat pășind lent spre ea. Femeia pe care o iubesc. I-am scos căștile din urechi și am sărutat-o lung. Ochii ei puri s-au deschis ușor și s-au mărit instantaneu.

- D..Damon? întreabă ridicându-se.

Și-a încolăcit brațele în jurul gâtului meu și m-a strâns cu toată forța ei.

- Habar nu ai cât de mult mi-ai lipsit, Rebecca, șoptesc și o sărut încă odată.

Am luat-o în brațe și am mers spre geam. Am lăsat-o pe pervaz și m-am prins de frânghie. Doamne, ajută-mă să salvez femeia pe care o iubesc.

- Încolăcește-ți picioarele în jurul taliei mele, îi ordon și mă apropii de ea.

Privirea îi era confuză dar s-a conformat și și-a încolăcit picioarele în jurul taliei mele, iar mâinile în jurul gâtului.

- Ține-te bine, șoptesc și înghit în sec.

Respira sacadat, îi simțeam respirația peste buzele mele. Era speriată, știam asta.. aș fii dat orice să nu se afle în situația asta, dar nu ținea de mine.

Am coborât și am ridicat-o în stil mireasă, fugind la mașină. Era atât de slabă, dumnezeule. Am sărutat-o pe frunte și am lăsat-o în mașină, fugind după Elliot.

3 luni mai târziu...

REBECCA

Mi-am trecut mâna lent peste materialul din voal a rochii de mireasa a soției lui Damon, Maddy, amintindu-mi de nupreafericita mea nuntă. Aș minți dacă aș spune că nu mi-o doresc din nou, de data asta cu mai multă fericire. Nici nu am realizat că lacrimile au început să îmi curgă aiurea pe față și m-am îndepărtat nevrând să murdăresc rochia.

Am tresărit auzind ușa și l-am privit ezitant pe Damon. Nu părea prea fericit că mâine se căsătorește iar eu nici atât. Nu pot nega că el a fost o parte din viața mea și oricât de tare aș vrea să mi-l scot din inimă, nu pot.
Eu și Elliot suntem bine, presupun. Am revenit la "căsnicia" noastră și se pare că eu am trecut peste perioada mea de rebeliune.

- Rebecca, mormăie Damon apropiindu-se amenințător de tare de mine.

- Damon, mi-am mușcat buza inferioară și l-am privit în ochi.

Niciodată nu am înțeles care parte a lui e mai frumoasă. Fizică sau morală? Ochii lui de un albastru curat și liniștitor, buzele rozalii și ferme, abdomenul bine lucrat sau liniștea, protecția și dragostea pe care le oferă?

- Eu.. puteai fi tu în locul ei, oftează și privește trist rochia de mireasă de pe umeraș.

Mi-am aranjat fusta până la coapse și mi-am încălțat tocurile, trăgându-l pe Damon afară din cameră. Am coborât scările în grabă, sperând ca nimeni să nu ne audă, nimeni însemnând scorpia de maicăsa, și am ieșit din casă intrând în mașină.

- Unde mergem? întreabă confuz.

- Nu ai avut petrecerea burlacilor, o să ți-o fac eu, dragule.

Am pornit în viteză de pe loc, aruncând o privire spre telefon. 23:45, perfect. Seara asta va fi a noastră, indiferent de ce se va întâmpla. De mâine îl voi pierde cu totul, măcar azi să fie al meu. Normal, asta nu ar fi o concepție de femeie măritată care își iubește soțul dar poate ar fii a unei femei măritate care înainte să își iubească soțul, i-a iubit fratele.
Am oprit în fața celui mai apropiat club și am intrat fericită, cu Damon în urma mea. Ne-am asezat pe o canapea si l-am trimis pe Damon sa comande băutura. Mă simțeam ca o adolescentă, nicidecum ca o femeie măritată care a pierdut o sarcină cu gemeni. Elliot era plecat în nu știu ce călătorie importantă de afaceri deci nimic nu ne-ar putea strica seara.
Damon s-a întors fericit cu multe sticle, așezându-le pe masă. De când cu planificarea acestei nunți, nu l-am mai văzut pe Damon așa fericit ca acum și tind să cred că eu sunt motivul.

- Habar nu am cum să îți mulțumesc pentru asta, Rebecca.

- Doar distrează-te. Asta e seara noastră, Damon.

Mi-am stăpânit cu greu lacrimile și am luat o gură de votcă, încercând să uit ce va urma mâine. O să îl pierd definitiv. Voi avea viața mea împreună cu Elliot iar el va pleca.

- Damon, spun mai mult ca o întrebare și îmi pun mâna peste a lui, o să vă mutați de aici?

- Nu, nu te pot lăsa singura, Rebecca.

- Maddy va vrea să vă mutați.

- Eu nu vreau nici măcar ca nunta asta să aibă loc, Rebecca. Crezi că mie mi-e ușor? Crezi că mi-e ușor să te las cu fratele meu și să mă căsătoresc cu o femeie pentru care nu am nici măcar un sentiment de simpatie?

Din acel moment, totul părea în slow motion. Buzele mele s-au strivit pasional de ale sale, uitând complet de locul în care ne aflam. Dinții săi îmi prindeau brutal buzele între ei, provocându-mi gemete scurte. M-am îndepărtat privindu-l în ochi și ne-am înțeles din priviri să plecăm. Nevoia unuia de celălalt ne măcina pe amândoi și nu sunt sigură dacă voi mai rezista.

Am intrat în mașină evitându-i privirea și privind drept înainte. Mâna mea a avansat spre radio, pornind melodia " Amy Winehouse - Back to black ".

- Ce coincidență, am mormăit lăsându-mă pe spate.

Urăsc gândul că Damon va fi al altei femei dar nu mă pot pune în fața fericirii sale, aș părea mult prea egoistă. Dar sunt. Nu îmi place să împart ce e al meu.
El doar a oftat și mi-a masat coapsa. La scurt timp a oprit în fața unui hotel ce părea foarte foarte scump. Atât de scump încât îmi venea să mă descalț la intrare. Sau poate asta era de la băutură. Nu îmi place că Damon m-a adus la un hotel dar altă opțiune nu am avea. Nu o să risc iar la Elliot iar la el e Maddy. Blestemată fie Maddy că e peste tot. Blestemată să fiu și eu. Îmi voi înșela soțul pentru a doua oară.

Ai ajuns la finalul capitolelor publicate.

⏰ Ultima actualizare: Jun 19, 2017 ⏰

Adaugă această povestire la Biblioteca ta pentru a primi notificări despre capitolele noi!

Dragoste cu sila Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum