CU 12 ORE ÎN URMĂ
Las telefonul jos şi mă aşez pe pat . Nu pot strica toată " chestia " asta care s-a format între mine şi Elliot . Nu îmi mai pot strica viaţa , şi nici pe a lui .
Iau telefonul în mână şi îl sun .
- Vreau să vi acasă , Elliot . - spun bosumflată -
- Mi se pare mie sau îţi e dor de mine ?
- Mmm , da , şi e ciudat .
- Bineeeee.. - zice râzând - Promit că vin mâine . Şi am o surpriză pentru tine , iubito .
- Ce ? Ce e ?
- Surpriză .
- Nu-mi plac surprizele ! Spune-mi .
- Iubito , trebuie să mă întâlnesc cu partenerii mei de afaceri . Te iubesc , pa .
Am oftat zgomotos şi m-am întins pe pat . Privirea mea pierdută era aţintită spre tavan . O stare de greaţă mi-a traversat tot corpul şi ameţeala m-a luat instantaneu . Din instinct am luat telefonul în mână şi l-am apelat pe Elliot .
- Mi-e rău ! - a fost tot ce am reuşit să spun -
Capul îmi zvâcnea de durere şi simţeam o durere imensă în burtă ca şi cum m-ar lovi cineva cu picioarele .
Mâinile mi-au căzut pe lângă corp şi ochii mi s-au închis brusc , fără să mai ştiu ceva .
ELLIOT .
Am întors maşina brusc şi am pornit înapoi . Ea se simţea rău și nu puteam fii cu ea , la dracu cu conferinţele lui John .
- Connor ! Cheamă o salvare la mine acasă şi du-te urgent acolo .
- De ce ?
- Rebecca . I s-a făcut rău .
- Ce ?! Plec acum într-acolo .
Am aruncat telefonul prin maşină şi am întors rapid . Rebecca nu era bolnavă şi starea asta care o are cum mă îngrijorează .
***
Ignor durerea de cap acută și încerc să deschid ochii. Mă ustură. Ușor, ușor se conturează o imagine. O cameră albă, imaculată. Sterilă. Ultimul lucru pe care mi-l amintesc este durerea din zona pântecului meu și ... Elliot. Vorbeam cu el la telefon. Oare e îngrijorat? Sunt la spital. Cine m-a adus aici? Și apoi intră cineva în cameră. O femeie tânără îmbrăcată într-un halat alb care ține niște hârtii într-o mână.
- Ah, te-ai trezit. Eu sunt Ruby Martin, doctora ta. Spune-mi, îți amintești care este numele tău?
- Sigur. Rebecca S... Grey. Rebecca Grey.
- Foarte bine. Rebecca, știți de ce vă aflați aici?
- Îmi amintesc o durere puternică... și apoi nimic. Ce am pățit?
- Ai sângerat. Ai o sarcină cu probleme.
- Poftim? O sarcină?
- Da. Nu știai?
Simțeam cum mi se urcă sângele în cap.
- Nu.
- A, scuze. Felicitări! Ești însărcinată. Ai o sarcină dublă, gemeni.
Însărcinată?! Ce mama...
- Trebuie să ai mai multă grijă de tine și să nu te obosești prea tare. De asemenea, stresul și supărările trebuie eliminate. Altfel, ai putea suferi un avort spontan. I-am spus lucrurile acestea și tatălui.
- Tatălui?
- Da, a stat toată noaptea pe hol. Era foarte îngrijorat.
Elliot e aici? Elliot știe de sarcină? Nașpa. Nașpa. Nașpa.
- Dar... cum e posibil? , am strigat, șocată. Am luat anticoncepționale.
- Ei bine, metodele astea de contracepție nu sunt niciodată 100% sigure, Rebecca. Atât voiam să îți comunic, încheie ea. Acum o să îl poftesc pe soțul tău în salon, în timp ce eu mă duc să îți fac fișa de externare. Poți pleca acasă.
După 2 minute, în camera de spital a intrat Connor.
- Connor? Unde e Elliot?
- În avion. Trebuie să ajungă.
- Le-ai spus că ești soțul meu. De ce ai făcut asta?
- Pentru că altfel nu m-ar fi lăsat să intru să te văd. Apropo de asta, felicitări.
- Te rog să nu îi spui lui Elliot despre... știi tu.
- Cum? Dar...
- Vreau să îi spun eu.
Nu știu ce să fac. Abia acum am început să descopăr sentimentele pe care le-am acumulat față de Elliot. Dacă aș întrerupe sarcina... Nici nu vreau să mă gândesc. Probabil că Elliot m-ar omorî. În plus, lucrurile încep să se îmbunătățească între noi. De ce trebuia să se întâmple asta tocmai acum? Tocmai acum când avem în sfârșit oportunitatea de a fi fericiți amândoi?
- Okay, cum vrei. O să avem mult de muncă, să știi. Trebuie să ne asigurăm că nu o să pui prea multe kilograme pe tine în timpul sarcinii, mai ales că e și cu gemeni. Și apoi, după ce îngerașii ăia doi se nasc, o să ai nevoie să pierzi câteva kilograme. Nu am vrea ca domnul Grey să nu te mai găsească atractivă.
- Oh, mai taci, Connor. Eu sunt aici pe patul morții și tu vorbești despre cai verzi pe pereți, am spus, râzând ușor. Totuși, mulțumesc să îți faci griji în privința greutății mele.
- Ei, scumpo, asta-i treaba mea. Sunt plătit pentru asta. Și chiar foarte bine, râse el.
Dintr-odată, ușa salonului se deschide pentru a îmi înfățișa un Elliot obosit, dar arătând la fel de proaspăt ca întotdeauna. Poartă un costum și este la fel de elegant ca de obicei. Și atât de frumos. Atât de frumos și al meu.
- Rebecca, Dumnezeule! , spune în timp ce se repede să mă îmbrățișeze.
- Ei, poți să îmi spui și așa dacă vrei, râd eu. Cât mă bucur că ești aici, iubire.
- Cât mă bucur eu să te văd. Stai, tocmai ce mi-ai zis „ iubire " ?
- Cred că așa am făcut.
Mă sărută. Un sărut plin de emoție și moale. Buzele lui sunt atât de fine. Pielea îi miroase a gel de duș și hainele a parfum bărbătesc. Apoi rupe sărutul, iar eu strâmb din nas când nu îl mai pot simți aproape.
- Of, cum te simți? Ce au zis medicii?
- Nu au zis mare lucru, acum sunt okay.
- Cum adică nu au zis mare lucru?!
Îngrijorarea i se poate citi în ochi în timp ce își trece, exasperat, mâna prin păr.
- Ce grămadă de incompetenți! Trebuie să aflu ce ai pățit, nu pot sta așa. Connor, rămâi puțin cu ea aici.
Connor încuviințează iar el pornește spre ușă. Știu că trebuie să fac ceva. Știu că trebuie să îl opresc pentru că, dacă merge la doctoră, îi va spune. Nu vreau să afle de la ea. Nu vreau să afle deloc, dar mai bine îi spun eu.
- Elliot, așteaptă. Au spus ceva.
Se întoarce imediat spre mine.
- Am leșinat pentru că... Am leșinat pentru că sunt însărcinată. Cu gemeni, mai exact.
