6

237 27 2
                                    

Matt

Cand am deschis ochii azi dimineata,nici prin gand nu imi trecea ca o sa fie o zi plina de evenimente placute sau mai putin placute.Si nu ma refer neaparat la accident,desi ceea ce Nick mi-a spus la sectie banuiam,ci la femeia care,in nici macar o zi, a declansat in mine senzatii si sentimente pe care le credeam inghetate.Cand am atins o mi s-a facut pielea ca de gaina si bataile inimii erau haotice.Ma uitam la ea si nu puteam sa nu o admir. Astazi m-a scos dintre fiarele masinii si din ghearele mortii ceea ce ma face sa cred ca experienta,in cazul ei,isi spune cuvantul si ca nu este prima oara cand se confrunta cu o astfel de situatie.
Nu este frumoasa,este extraordinar de frumoasa,iar simplitatea ei,da clasa oricarei femei. O pereche de blugi stramti,care mi-au facut mie pantalonii sa ma stranga,un banal tricou albastru si o pereche de converse sunt ceea ce-i impodobesc trupul,si nu vreau sa ma gandesc ce se ascunde sub acele haine,iar parul,ei bine,parul face toti banii. Un par rosu ca focul ii completeaza alura angelica,strans intr-un coc dezordonat,iar cateva suvite razlete ies din el si ii dau un aer copilaresc. Zambesc fara sa vreau.
Gandurile imi sunt alungate de zgomotul asurzitor al unei arme descarcate si Anne se tine de umarul drept. Nu stau pe ganduri si o trantesc la pamant,acoperind-o. O rafala de gloante rasuna in jurul nostru. Ce naiba se intampla?Sunetul unor roti se aude pe asfalt din ce in ce mai aproape de noi,Anne ma rastoarna de pe ea si ma rostogoleste spre una dintre masinile parcate in fata sectiei de politie. Raman terifiat la scena ce mi se desfasoara in fata ochilor. Masina se indrepta fulgerator catre Anne, dar intr-o secunda,desi rana de la umar pare destul de grava,sangele patandu-i o parte din tricou,scoate pistolul si incepe sa traga in cauciucuri. Masina a derapat,s-a intors pe laterala si Anne pune mainile la ochii. Inchid ochii,simtind ca nu mai pot respira la gandul ca Anne poate fi strivita,astept impactul si nu se mai aude decat zgomotul masinii care se izbeste violent in cladirea sectiei.Deschid ochii incet si cu frica. Rasuflu usurat cand observ ca Anne se afla in bratele lui Nick. Dar totusi cand naiba s-a intors asta asa de repede?Ma dezmeticesc repede si alerg spre ei.O vad cum se lasa moale in bratele lui,o intinde pe cimentul rece si striga la ea cu disperare. Nu reactioneaza in nici un fel, o zguduie si striga in acelasi timp,dar fara sanse. Un sentiment de neputinta ma strabate,uitandu-ma la trupul lui Anne ce pare fara suflare.

Anne

Reusesc sa deschid ochii intr-un final si dau de un tavan alb.Sunt in spital. Bipaitul enervant inca se aude si imi indrept privirea spre partea stanga. Asta era. Monitonul ce imi numara bataile inimii. Arunc o privire in jur si zambesc. Nick,atat cat este el de lung,este rastignit pe scaunul din stanga mea,cu capul pe spate si mainile pe langa el,iar in dreapta mea,cu capul pe marginea patului,Matt. Dormeau. Eroii mei,ce pot sa mai zic.Intorc privirea spre stanga si imi observ telefonul pe masuta mica ce se afla langa pat.
Imi faceam un plan in minte cum sa ii trezesc si zambesc malefic. Pun mana pe telefon si il arunc spre Nick nimerindu-l direct in frunte. Scoate un strigat ca de lupta,trezindu-l si speriindu-l pe Matt, in acelasi timp se si rastoarna cu scaunul pe care dormea izbindu-se cam tare ptr gustul lui, de podeaua salonului. Fetele lor erau memorabile,abia treziti din somn si nu prea delicat,iar eu imi musc buza ca sa nu ma bufneasca rasul. Sunt de toate,dar numai delicata nu. Nick se uita la mine cu o spranceana ridicata si cu mana la frunte, iar in secunda urmatoarele il bufneste rasul. Nu m-am mai putut abtine si m-a plesnit rasul in asa hal incat am ramas fara aer. Dupa ce ne-am potolit rasul haotic,ma intorc catre Matt,care ma privea....bland? Un licar am zarit in ochii lui. De ce ma privea asa? Si de ce ma simt ca si cum as fi dezgolita in fata lui.
-Ai cam facut valuri cucoana!!!sparge Nick linistea. Ne-ai cam speriat.
-Neahh, n-am cum!!!Am rau de mare. Il observ pe Matt cu coada ochiului cum se abtine sa nu rada.
-Tu nu te abtine,zic catre Matt,sa nu pocneasca splina in tine.
Il buseste rasul, se intoarce pe calcaie si iese afara din salon.
-Te-au sunat de la centrul de probe. Masina are franele taiate.zise Nick dupa ce Matt a disparut din peisaj.
-Si cauciucul?
-Aia a fost un accident. Un bonus ptr cei care i-au sabotat masina.
-Matt stie?
-Inca nu. Asteptam sa te trezesti. Si,apropo rana de la umar necesita repaus,asa ca am vorbit cu Alex si o saptamana nu calci pe la sectie. Deci,cu alte cuvinte 7 zile sa nu iti vad mutra la birou. Am nevoie de tine intreaga. Cazul asta necesita foarte multa atentie.
-Multumesc!!! Ca ai fost acolo!
-Si o sa fiu mereu.zice Nick oferindu-mi o imbratisare binevenita.
-Devanport nu mai scapa de data asta nepedepsit. A scapat tura trecuta ca prin urechile acului. Dar cand ai bani si influenta asa se intampla.
Discutia ne este intrerupta de catre Matt si doctorul care se ocupa de mine.
-Dupa rasetele de mai devreme,pot spune ca te simti mai bine.zice doctor zambind.
-Se pare ca da.
-Dar,oricum ai fi,ai nevoie de repaus. Rana de la umar nu se vindeca usor daca faci efort. Iti voi prescrie o reteta cu antinflamatoare si saptamana viitoare te astept la control.
-O aduc de urechi,intervine Nick.
Imi mijesc ochii la el,iar doctorul iese razand din salon.
-Nu te mai uita printre gene la mine ca nu ma sperii.Ma duc sa iti semnez externarea si sa iti iau reteta. In sacosa de langa pat ai haine de schimb. Te asteptam pe hol.
Ma ridic de pe pat si cand pun picioarele jos,ma crispez.
-Baga-mi-as ce rece e!!!!!

Tower BridgeUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum