Tower Bridge

11

Dupa o saptamana

Saptamana a trecut destul de lent. Matt m-a vizitat cel mai des.In fiecare zi,dupa ce isi termina treaba la tribunal,venea la mine si stateam cu orele de vorba,dar nu despre caz ci despre viata in general.Are o viziune aparte.E chiar amuzant sa il vezi cum isi exprima el doleantele de la viata. Nu degeaba e avocat,are vorbele mereu la el.A fost cu mine chiar si la control nu cumva sa ma pierd in drum spre spital.Asta a fost scuza lui. Nu l-am tachinat pe tema asta,dar o sa am timp. Rana de la umar s-a vindecat frumos,ramand doar un mic semn ce pare a fi mai degraba un semn din nastere.
Acum sunt in drum spre sectie. Ajunsa pe Tower Bridge,prin fata ochilor imi trec imagini "vechi" de aproape doua saptamani si zambesc.Calc pedala de acceleratie dupa ce arunc un ochi la ceasul din bord si constat ca mai am 15 minute ramase sa ajung la destinatie. Parca il si aud pe Alex:"Anne,nici dupa o saptamana de repaus,nu esti in stare sa ajungi la timp la munca?" Zambesc in coltul gurii. In sfarsit parchez masina in fata sectiei si il zaresc pe Nick sprijinit de "frumoasa"lui, cu doua cafele in mana.Ma indrept spre el si imi zambeste.
-Buna dimineata.Doua cuburi de zahar si lapte cat cuprinde,spune intinzandu-mi cafeaua.
-Buna dimineata.Multumesc Nick.
Intram in sectie si parca e prea liniste. Liniste?Intr-o sectie de politie?Cam ciudat.In fine, ridic din umeri si ma indrept spre biroul meu.Cand ridic capul ochii mi se opresc pe bannerul mare ce atarna deasupra biroului."Bine ai revenit Smith".Nu ma pot abtine sa nu zambesc.Ma intorc catre Nick si ii observ in spatele lui pe totii colegii mei.Toti taceau.Am ridicat o spranceana si ma uit la Nick intrebator.Ridica din umeri,apasand butonul unui mic dispozitiv ce il avea in mana. Ma trezesc deodata plina de confetti si toti ii bufneste rasul.Aratam ca un clovn, dar nu-mi parea rau. Mi-am strans colegii in brate,inclusiv pe Nick si ultimul ramanand Alex. M-a strans puternic,imbratisarea asemuind-o cu cea a unui tata,depunandu-mi un sarut pe frunte.
-Ne-ai lipsit! Bine ai revenit printre noi!
-Pai nu putea sa lipseasca martie din post,asa ca,iata-ma.
-Sper ca esti pregatita.Avem mult de lucru. Cazul asta nu se rezolva singur.Si eu,ca si voi de altfel,sunt foarte curios cum o sa se termine toata povestea asta asa ca,sa trecem la treaba.
Ne indreptam spre biroul lui in sir indian si ne facem comozi pe scaune.In fata lui avea doua dosare,cel a lui Davenport si cel de-al doilea a lui Luca.Ochii mi-au ramas lipiti de dosarul "sotului meu" inviat,ma intind dupa el,dar sunt plesnita peste mana de un Alex prea zambaret pentru mine. Pe bune?Zambeste?A trecut destul de mult timp de cand nu l-am mai vazut asa.Ma intorc catre Nick si ii cer calendarul ce se afla pe partea lui.
-Pentru ce iti trebuie?Intreaba Nick in timp ce imi intinde calendarul.
Ii fac semn sa astepte,luand un pix de pe birou si incercuind data de astazi.Nick si Alex se uita chioras la mine si nu inteleg de ce am facut asta. Il asez frumos pe capatul biroului,ma las pe spate si zambesc,admirandu-mi opera.
-Ce naiba ai facut cu calendarul?zice Alex intorcand calendarul spre el.Se incrunta si apoi il bufneste rasul.
-Pe bune Anne?Asa arat eu?
-Da,cand zambesti.Ar trebui sa o faci mai des,iti sta bine.Si de aia am notat in calendar.Sa-ti aduci aminte si sa scoti dintii la iveala.
-Amuzant ce sa zic.Dar avem treaba.Nick,ai solicitat interceptarea telefonului unui tip numit Mike Doran.Ce stim despre el?
-E suspectat ca face trafic de arme.A facut doi ani la inchisoarea Denton pentru detinere,in prezent e suspect intr-un caz de crima,dar arma nu a fost gasita si 4 ani pentru detinere de droguri.
-Pai pana aici toate bune,intervin eu,dar ce legatura are cu Davenport si Luca?
Nick isi intoarce privirea spre mine si imi intinde un raport balistic.Deschid dosarul si ochii imi pica pe analiza balistica.
-Anne,cand s-a facut analiza balistica a glontului care l-ai avut in umar,am gasit o legatura cu cazul Doran.Cred ca primul lucru pe care Luca si Davenport l-au facut cand a aterizat in Londra,bineinteles sub un nume false,Tony Riina si Andrew Stan,a fost sa isi recupereze armele ascunse pe care noi nu le-am gasit acum 3 ani.
-Adica vrei sa spui ca cel care a tras asupra mea e insasi Luca?
-Nu asupra ta,ci a lui Matt.Tu ai fost doar victima colaterala.El era cel vizat.Dar nu pot sa imi inchipui cum l-a putut rata.Luca nu gresit niciodata nici o tinta.Era cel mai bun dintre noi.
-Si cel care s-a izbit cu masina de zid?
-Masina era goala cu usa intredeschisa.Nici urma de infractor.In interior nu s-a gasit nici o amprenta,ceea ce denota ca soferul purta manusi.
Trantesc raportul de birou si ma ridic de pe scaun.
-Eu zic sa mergem sa vorbim cu el. Poate ca stie unde este Luca sau Davenport sau cum naiba i-o chema acum.
Parasim biroul,imi iau cheile de la masina si pornesc spre iesire. Ne suim in masina ii fac semn lui Nick sa isi puna centura.
-De ce?
-Ca asa vor muschii mei,ii zic in timp ce pornesc masina,bag in viteza,apas acceleratia cat pot de mult si plec de pe loc cu scartait de roti,lasand in urma un fum infernal si provocandu-i prea iubitului meu partener un mini infarct. Injuraturile nu se lasa asteptate,iesind din gura lui o gramada de cuvinte care mai de care mai colorate.Ajungem la destinatie,pun frana brusc,facandu-l pe Nick sa dea cu capul de bord,chiar si cu centura pusa.. Iese din masina nervos mai mai sa imi rupa portiera si se tine cu mana de frunte.
-Ce naiba a fost asta Anne?
-Ma gandeam ca poate ti-a fost dor de modul meu de a conduce,ii zic razand.
-Nu,ca tu esti nebuna,femeie.
-Si eu te iubesc! BARBATE!!!