Cap.4-Acum eşti frumoasă, acum nu mai eşti.

1.8K 56 2
                                    

Când clopoţelul a sunat pentru pauză şi m-am îndreptat cu paşi grăbiţi spre bibliotecă , am auzit nişte tocuri în spatele meu şi cineva m-a oprit, trăgându-mă de mână.

-Unde te grăbeşti aşa , dragă? Era Anna. Perfect, ce o vrea? Mă întorc uşor cu cel mai fals zâmbet posibil. Nu credeam ca o să fie aşa greu să ma abţin de la a-i şterge ranjetul de pe faţă pentru totdeauna.

-Mă îndrept spre bibliotecă , dragă, îi spun accentuând ultimul cuvânt.Doreşti ceva?

- Îmi pare rău, am uitat să ma prezint, sunt Anna. Presupun că eşti nouă prin zonele astea aşa că trebuie să te informez  că eu fac legea pe aici şi să nu îţi vină vreo idee ciudată, îmi spune cu un ranjet îngâmfat.

Îmi venea sa o iau de păr şi să o târăsc prin toată şcoala până zace într-o baltă de sânge. Sau să-i înfing un topor în cap. Dar era prea uşor, trebuia să sufere!

- Cum adică tu faci legea aici? o întreb prefăcându-mă că nu am înteles.

-Ufff, nu credeam că eşti aşa proastă. Adică tu vei face ce zic eu ,dacă nu , ultimii doi ani de liceu vor fi ca un iad pentru tine. Bun , acum ai înteles. Ce ai zice să îmi aduci o cafea?

Mi-am eliberat braţul din strânsoarea ei şi i-am răspuns pe aceelaşi ton superior.

- Eşti patetică şi neinteresantă. Nu ştiu ce se află în creierul tău , dar eu în nici un caz nu voi fi sluga ta. Şi cu asta m-am întors şi am plecat , nu înainte să îi mai arunc o privire din mers.  Faţa pe care o făcuse era de milioane. Se credea frumoasă şi atotştiutoare? Ei bine , nu pentru mult timp. 

După ce mi-am luat cartea necesară din bibliotecă , m-am întors în clasă exact în timp. M-am aşezat în bancă şi l-am văzut pe Mike ce se îndrepta spre mine cu un ranjet pe faţă.

- Hei, păpuşă, eşti nouă aşa că trebuie să treci prin ritualul de iniţiere.Trebuie să te testez , îmi zice începând să râdă , urmat de ceilalţi băieţi.

Da' ce aveau toţi , frate?!

M-am ridicat uşor şi l-am privit în ochi în timp ce o faceam. Am stat acolo şi m-am uitat la el , zâmbetul i-a dispărut de pe faţă atunci când piciorul meu a aterizat direct în testiculele lui.I-am aruncat un zâmbet triumfător şi m-am aşezat înapoi.

-Sigur. A fost tot ce am zis.

Ceilalţi băieţi au continuat să râdă şi să scoată sunete de genul "Oooo!". Dar s-au oprit când au văzut că eu sunt serioasă.

Şi totuşi tupeul nu l-a lăsat pe Mike.

- Pisicuţa şi-a scos ghearele? Nu mai fă atât pe dura.

Câtă dreptate avea! Chiar eram o pisică, iar el, şoarecele. Mă voi juca cu el înainte să-l mănânc.I-am mai aruncat o privire şi el s-a retras când a văzut ca nu îi dau replică.

Stăteam toţi în clasă ca proştii dar nici un profesor nu apărea.Spre sfârşitul orei s-a gândit cineva să ne anunţe că profesoara de literatură nu este şi că putem pleca. Mi-am luat geanta şi mă îndreptam spre uşă. Din treacăt am auzit-o pe Anna care vorbea cu prietenele ei.

-Ok , deci ne vedem la Karma în jur de ora nouă , bine? 

Karma era unul dintre cele mai bune cluburi din oraş şi era cunoscut printre adolescenţi pentru că puteai să intri chiar dacă nu erai major. Nu intrai legal , dar tot intrai.Se pare că ştiu unde voi merge în seara asta. Fraiera asta trebuie să primească o lecţie.

Nu fusesem nici o dată în vreun club aşa că nu ştiam cum e. Întodeauna este loc pentru o primă oară. Nu?

Teme nu aveam , deci restul zilei o puteam petrece cum vreau eu. Mi-am zis în gând că trebuie să îmi fac mai mulţi prieteni. E aşa enervant când nu ai cu cine să stai. Dar eu nu am fost sociabilă nici o dată. Cate lucruri se pot schimba în câteva zile...

Ştiu cine m-a ucis.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum