Capitolul III Jammes

63 3 0
                                    

                                                                 Capitolul III Jammes

Eram pe veranda casei aprinzind lumina pentru ca sa descui usa si sa intru in casa.Veranda era destul de spatioasa astfel ca intr-o parte a ei se afla o masa rotunda si citeva scaune din lozie,iar in partea cealalta se afla un balasuar in care imi placea sa ma intind verile si sa citesc insa acum in el statea Jammes.Dupa spusele lui el era pazitorul meu si al darului meu iar indatorirea lui era sa ma protejeze si sa ma supravegheze sau mai bine zis sa ma spioneze pentru Intelepti.El imi spuse ca e doar pe jumatate eom iar parrtea cea lalta a fiintei luii ii apartine lumii duhurilor.Aparea deobicei cind lucrurile o luoau cu totul razna.Prima data aparuse in viata mea  cind  eram mica si ma ratacisem in padure  si duhurile Poeneii Albastre voiau sa ma ia cu ei.Jammes ma salvase din ghiarele lor.Ultima data isa il vazusem cind avusesem 12 ani in orice caz de fiecare data Jammes era acelasi baiat de 17 ani  si acum era la fel.Avea parul lung dar tepos astfel ca firele de par erau imprastiate in toate partile si erau de o nuanta cafenie usor rosiatica.Avea pielea alba ce stralucea in blicuri albastre mereu  dar arata bine avin in vedere ca avea ochii albastri -azurii.Avea pe el  o camasa neagra si niste ginsi albastri inchis arata destul de bine, am crezut asta mereu fusese o pierioada de timp cind chiar ma indragostisem de el dar imi trecuse repede."bunaa!Ca deobicei ma iai prin surprindere!Nu te-ai schimbat deloc." zisem eu descuind usa."Salut.Tu in schimb ai crescut!"zise el zimbind.Intrasem in casa si ii facusem semn sa intre si el.Ma descaltasem si pusesem giaca in cui dupa care mersesem la bucatarie el ma urma."Ce te-a facut sa apari? vrusem eu sa stiu.'Inteleptii au spus ca ceva se apopie ceva extrem de neplacut si ca ar trebui sa stau in preajma ta si in caz ca va fi necesar sa ma si implic." raspunse el."Ahamm..." spusesem eu.Nu-mi placea sa aud de Intelepti ma ajutara de multe ori dar stiam cacindva vor cere ceva inschim."El cine e?'" se interesa Jammes,imi dadusem seama ca vorbea despre Sebastian."Un prieten spusesem eu scotind din frigider produsele necesare pentru a pregati cina."Ceva nu e in regula cu el." spuse el subtiindusi ochii.As fi potestat dar stiam ca Jammes nu se insela niciodata."Iar prietenii lui Daniel si Jasmmine...nu sunt oameni si nici duhuri...nu am mai intilnit asemenea creaturi,iar cel de al treilea e Observator ca si mine." continua el."Observator?De ce cineva lar apara pe Sebastian?intrebasem eu uimita punind aluatul pentru clatite in tigae."Nu stiu!Noi Observatorii suntem informati doar in legatura cu subiectul nostru." exiplica el in timp ce eu scoteam din tigae a 10 -a clatita."Maninci?" il intrebasem eu."Sigur.Merci.Ma intreb ce sunt Daniel si Jasmmine."  "Nu-ti fa griji voi afla incurind sunt sigura." Eram bucuroasa ca presupunerele mele despre ei erau corecte.Acum nu ma putea opri nimic in calea descoperii secretelor lor."Nu ma indoiesc de asta."spuse el cald.Facusem un tianc de clatite si acum taiam pieptul de pui si cascavalul."Nu-mi place de el." vorbi din nou despre Sebastian cu aceiasi nunta de rautate ascunsa in voce."Ai mai spus-o." ii reamintisem eu.El isi dadu seama ca eu  indentificasem rautatea din vocea lui si spuse"De data asta ai fi putut sa intrebi "de ce?" "se sculase de pe scaun in timp ce vorbea si se apropie."De ce ?" intrebasem eu gatind sosul cu Chili pentru umplutura clatitelor."Pentru ca..."in timp ce vobea ma apuca de talie.Nu facusem nimic findca imi erau ocupate miinele ,dadusem sal cert dar el ma intrerupse"....te iubesc"termina el sarutinduma pe git.Voiam sa-l dau la oparte si sa-l plesnesc dar intepenisem nu puteam face nimic.El zimbi multumit."Si fiindca esti a mea."mai adauga el dindumi drumul.Intepeneala disparu de indata ce el se aseza.Vroiam sa-l cert dar nu puteam scoate o vorba din cauza socului dar imi revenisem repede si navalisem asupra lui."Cum adica a ta?! Si de cind ma rog?!Ce vrei sa spui cu asta?!" erama scandalizata si ridicam vocea cu o octava la fiecarte cuvint astfel ca am ajuns sa strig.Eram furioasa si ochii mi se umezira.Ce prostie!Cind ma inervez incep a plomge si incercam din rasputeri sa nu o fac atunci."Linisteste-te!"zise el privinduma.In momentul in care souse acel cuvint ma relacsasem si furia disparu.Stiam ca era  unul din trucurile lui.Dar era in zadar caci ma invaluise un nou val de furie."Cum indraznesti sa-ti folosesti puterile a supra mea?! E interzis o sa fii pedepsit! Vreau sa-mi explici totul acum!" tipasem eu la el."Era interzis pina acum dar Inteleptiii mi-au permis sa le folosesc asupra ta din moment ce esti in stare sa te ranesti pe tine si pe cei din jur." zise el  zimbind si complet ne afectat de reactia mea.Asta ma scotea din minti! "Acum explica cea lalta parte!" ii ordonasem eu furioasa."Esti logodnica mea!" spuse el mutumit.Nu-mi venea sa cred,iar capul meu era gata se explodeze de atitea nervi si soc."Cum?Cum a-di-ca?" cuvintele imi esira de parca ma inecam."Asa au spus Inteleptii iar cu ei nu te pui!" zise el zimbind.Iar Inteleptii astea incepeau sa-mi joace la nervi."Inteleptii?Ducase naibii!Nu am degind sa ma supun vintei lor!Si pot spune orice o vrea ca asta mie soarta si bla bla bla...Eu stiu un lucru soarta ni-o facem noi cu miinele noastre asa ca ei nu pot decide nimic!" zisem eu ferm."Na-i decit sa incerci sa-ti infunti soarta!" spuse Jammes putin dezamagit."Si inca ceva!Sa nu te mai atingi de mine! spusesem eu amentinator."Nu promit nimic!" zise el cu un chip insuportabil de multumit.Nu mai spusesem nimic continuoasem sa gatesc.Umplusem toate clatitele si dupa ce le mai pusem pe foc un pic le asezasem frumos una peste alta.Stiam ca sosul din umplutura e cam picant asa ca ma aprovizionasem cu o sticla de cola in caz ca tata nu v-a rezista sosului.Ii pusesem sa manince lui Jammes instructionindul in legatura cu faptul ca trebuia sa ramina nevazut pentru tatal meu si il trimisesem sus.Spalam vasele cind se auzi masina tatei apropiinduse.Esisem pe veranda ca sa-l intimpen.Il vazusem coborind din masina si venind spre casa.Pentru virsta lui arata destul de bine.Era un barbat zdravan si nant cu parul negru si des cu ochi marunti si la fel de negri.Era imbracat in unuforma ii statea splendid in ea."Buna,tata!spusem eu zimbind cind ajunse pe veranda."Buna,Odry!Cum a trecut ziua?intreba el intrind in urma mea in casa. Va urma....

Un singur pas.Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum