♠Spionul Inimii♠

16.

#William

Aaaaaaa!Innebunesc!Innebunesc fãrã ea!! A plecat și m-a lãsat in Thailanda!Singur!In ploaie!M-a mai și plesnit!....Și oricum,dupã ce m-a lãsat ca un fraier in ploaie..mi-am revenit si am plecat de la petrecere,mi-am fãcut bagajele și dus am fost!

Acum sunt in San Francisco.Dezamãgit de mine!De ce?Pentru cã mi-am dat seama cã nu Sara e cea pe care vreau sã o cuceresc....Și totuși am distrus-o pe Aisha atunci când și-a dat seama cã pentru mine,decât Sara conta.Și da! A fost adevãrat!In primele câteva zile..dupã m-am axat pe misiune și pe Aisha.Dar am fost prea șocat atunci când m-a pelsnit,incât sã-i spun cã nu o mai vreau pe Sara..

Și acum..uite-mã aici pe terasa apartamentului meu,cu a treia cafea in mânã.Meditând la ce s-a întâmplat.Și cu gândul cã sunt șanse de 70% sã o fi vãzut asearã pentru ultima datã.Și mai ales,cã dupã toatea astea...m-a mai dat și naiba.

#Aisha

Ceasul aratã ora 5:38...și eu..stau...cu o ciocolatã caldã in mânã și cu telefonul pe picioare in leagãnul de pe balconul meu.Sunt acoperitã cu o pãturicã moale neagrã.Am ales să mã invelesc,pentru cã sunt decât in pantaloni scurți și bustierã.Și acum...decât privesc in gol spre orașul cu lumini.Simt bãtaie ușoarã a vântului și observ cum mașinile se pun in mișcare.

Aș vrea sã-l sun...sã-i spun cã am nevoie de el,de vocea lui.Dar nu pot..De ce?Pentru cã tata mereu imi spunea cã atunci când mãrturisești ceva,faci primul pas sau plângi in fața unui bãrbat,este semn de slãbiciune...Pe când mama imi spunea cã toate astea,nu sunt slãbiciuni,ci semne de curaj.
Iar eu..de fiecare datã l-am ascultat pe tata,chiar dacã acum,mama avea mai multã dreptate.Aș fi foarte curajoasă sã-l sun,dupã ce l-am pelsnit nu?
Sau ar fi semn de slãbiciune sã-l sun și sã-i mãrturisesc cã eu il iubesc și cã imi e dor de el,chiar dacã au trecut decât 7 ore de când nu l-am vãzut?

Somnul nu m-a cuprins nici dupã un somnifer,și acum imi e foarte bine in leagãn.Chiar dacã frigul iși face simțitã prezența.Trebuia sã mã aștept sã fie mult mai frig decât in Thilanda.Doar suntem in New York.
Și acum imi vine in minte brãțara luatã de la acea doamnã...incã o am la mânã.Mi-am dorit sã mi-l dea pe Will aproape..și incã aștept...Nu cred cã o sã o mai țin mult la mânã..pare o pierdere de timp.

***
E 14:45..și eu tocmai mã dau jos din pat.Se pare cã somniferul și-a fãcut efectul,dar dupã 2 ore in care am inghețat.Dar nici de-a naibii nu am intrat in casã.Sigur o sã mã ia o raceală.
Cu bunicul am vorbit când am ajuns in New York.M-a anunțat cã voi pleca in misiune tocmai peste 3 sãptãmâni...Și pânã atunci pot sã ies cu Lara-secretarã la firma lui Will-la un suc.Tocmai am vorbit prin mesaje..deci..ne vom intâlni pe searã la o terasã.A zis cã are noutãți proaspete.Deci...deabea aștept sã le aflu.Mai ales cã va ieși de la serviciu,și imi va spune și cum s-a comportat Will pe parcursul programului.

Mã îndrept spre bucãtãrie,imi iau un bol cu cereale și mã trântesc pe canapea.Le manânc cu scârbã și arunc bolul in chiuvetã.Imi iau niște pantaloni de trening gri mulați și un maieu negru,asortat cu adidași Nike Air Max.
Inchid ușa,imi bag cheile in rucsac și pornesc cu cãștile in urechi spre parcul din apropiere....

Alerg de o orã jumate și nu prea am de când sã mã opresc.Alergatul mã relaxeazã...ãsta era singurul lucrul pe care il aveam cu Will in comun..ne plãcea sã alergãm.Deschid telefonul și observ cã m-a sunat Lucas.Il apelez și aștept..

-Bunã dimineața Aisha!spune Lucas bucuros.

-Neața Lucas!Cum ești?

-Eu sunt cât se poate de bine,dar tu?Ai cam dispãrut din peisaj..
Ce sã ii spun?Cã tocmai am fost cu Will intr-o misiune?Oh,nu nu nu..