The Challenge//F.F. Niall Horan//

Capitolul 26

Perspectiva lui Niall

Pe tot parcursul spectacolului am privit-o pe Mel analizand fiecare miscare a dansatorilor si incercand parca sa le memoreze stilul. Mi-a explicat ca fiecare dansator are un anumit stil pentru e executa fiecare miscare si ca ei, ca si trupa, trebuie sa adopte acelasi stil. " Pentru ca poti ridica mana, dar conteaza cum ridici mana, conteaza cand indoi bratul, in ce pozitie ai plasate degetele, difera de la stil la stil, de la dansator la dansator, de la trupa la trupa." mi-a spus si in timp ce imi explica, ochii ei straluceau de incantare, de dorinta de a-mi arata ce stie.
Pe parcursul celor doua ore de spectacol nu am fost foarte atent la dansatori, ce-i drept, insa le-am aruncat cateva priviri analitice scurte. Mel urmeaza sa faca parte din aceasta trupa, deci trebuie sa stiu macar in mare cate ceva despre viitorii ei colegi. Toti par tineri, cel mai invarsta membru pare sa aibe maxim 35 de ani, dar se vede cat de mult muncesc. Miscarile par usor de executat, dar asta doar pentru ei. Nu vreau sa ma gandesc cum as arata eu incercand sa le reproduc dansurile, dar sunt sigur ca Mel s-ar descurca uimitor.

- Iti multumesc mult pentru asta. Ma simt vinovata, stiam ca vin aici, dar am uitat ca astazi. Niall...esti uimitor!
Ma bucura reactia ei atunci cand ne intoarcem la masina. Ii deschid zambitor portiera, apoi ajung si eu pe scaunul soferului.

Perspectiva lui Melody

Golden Angels arata mult mai bine in realitate decat pe net. Il ador pe Niall pentru ca s-a gandit sa venim aici. Il adoram oricum, dar intalnirea asta m-a facut sa cred ca e perfect. Nu stiu ce parere a avut el despre dansatori, eu am fost prea absorbita incercand sa le memorez fiecare miscare. Urmeaza sa incerc miscarile acasa.

- Cum ti s-au parut? il intreb.

- Sunt buni! Sincer, nu am fost foarte atent. Am fost ocupat.

- Cum adica? intreb surprinsa.

- Nu m-am putut abtine din a te privi. Analizai fiecare coltisor al scenei, fiecare miscare a dansatorilor si mi s-a parut mult mai interesant sa te privesc pe tine decat pe ei.

Raman fara cuvinte pentru un moment, apoi imi reintorc privirea spre drum.

- Esti obosita? Avem o cina la care ar trebui sa mergem...

-Serios? Ai aranjat si o cina?

-Normal. spune in timp ce stomacul meu incepe sa se agite.

Daca ma gandesc mai bine, nu am mancat decat micul dejun astazi, dar nu m-am straduit sa mananc prea mult. Se pare ca am nevoie neaparata de mancare.

- Iti e foame,... constata Niall privind atent la drum.

- Nu am prea mancat azi.

- O sa te sun de fiecare data cand trebuie sa mananci. Iubito, trebuie sa ai grija de sanatatea ta, tu stai cu zilele fara sa mananci, spune si opreste masina la semafor.

- Incerc sa schimb asta, dar asa m-am obisnuit.

- Vreau doar sa fii bine, ofteaz si porneste din nou.

- Am sa fiu bine, spun si imi las capul pe spatarul scaunului.

Cand parcheaza masina raman surprinsa, asteptand sa ne aflam in fata unui restaurant, insa suntem foarte aproape de raul Tamisa. Dupa ce Niall imi deschide portiera si pasesc afara, imi dau seama ca ne aflam langa una dintre terasele amplasate pe malul fluviului. Privelistea raului luminat de zecile de lumini este absolut uluitoare. Nu este prima data cand vin aici, dar este printre putinele dati cand vad totul la o ora atat de tarzie.