Play or be played

Marry Christmas! 1

REAVEN

Îl privesc de aproape o oră... doarme atât de liniștit... mă ridic din pat și mă apropii de fereastră... nu era nimeni pe stradă... soarele răsărise de câteva minute...
Ușa se deschide ușor. Tresar și mă uit în direcția aceea.
-Damian?
Îmi face cu ochiul.
-Crăciun fericit roşcovane! Am vrut să fiu primul care îți spune asta!
Îl privesc amuzat... Mereu m-am gândit cum ar fi fost dacă aș fi fost împreună cu el, dar niciodată nu am văzut ceva durabil...
-Mersi, Damian! Crăciun fericit! Spun și îl iau în brațe.
Rămâne o vreme cu fața îngropată în umărul meu, apoi se îndepărtează zâmbitor.
-Haide! Scoală-l și pe Lucifer și hai să începem sărbătoarea!
Zâmbesc. Damian iese iar eu mă arunc în pat...
-Lucy?! Iubire! Hai sus! E Crăciunul!
Lucifer zâmbește.
-Vreau ceva la schimb! Spune.
-Ce? Spune ce vrei și-ți dau!
Lucifer se răsucește brusc și mă sărută... Îmi pierd orice autocontrol și încep să îl sărut demonic... sărutul se adâncește din ce în ce. Dau pătura la o parte de pe el și îi ridic ușor tricoul...
-Rev... stai!
-Ai dreptate! Spun și mă ridic. Închid ușa și pun cheia pe birou. Rânjesc pervers și îmi dau jos tricoul. Îmi deschid fermoarul blugilor de aseară și îi arunc pe un scaun. Lucifer între timp scăpase și el de toate straturile...
Se așază comod între perne și își desface picioarele. Îi ador entuziasmul... îl penetrez cu forță, așa cum l-am obișnuit... geme din când în când, mulțumit...
-Re...Reaven...
Mă aplec ușor, sărutându-l pe gât...

Câteva minute mai târziu

-Unde ați fost? Întreabă Eric râzând.
Îmi trec mâna prin păr, Lucifer zâmbind diavoleşte....
-Chestii...spun și îngenunchez lângă Pedro, care murea de somn.
-Gata! Eu vreau cadouri! Izbucnește Damian...
-Ok!
Ne așezăm în jurul bradului...
-Damian, tu începi! Spun. Ăsta, e de la mine! Spun și scot o pungă de cadou de sub brad.
Scoate o cutie împachetată din pungă și începe să o scuture, eu făcând ochii mari di uimire.
-Ce este?
Pufnesc în râs....
-N-ai să ghicești în modul ăsta...
Desface cutia și scoate un chicotit de încântare....
-Un telefon? Ești nebun?
-Poate...

Cum ar fi ca ziua asta să nu se mai termine?

Scuzați că-i scurt ca naiba, dar răceală mi-a pus capac... nu m-am putut abține să nu postez, așa că uitați un capitol. Îmi pare rău și mi-e rușine că am postat în halul ăsta de puțin la acest capitol, dar sper să mă înțelegeți...(XD Damian)

Serena out!