Play or be played

The new one...

FRAGMENT ( ESTE SCURT DE LA SINE, ESTE DOAR O IDEE PRINCIPALĂ A URMĂTORULUI CAPITOL)

REAVEN

Cutreieram ca nebunii centrul în căutarea unor haine bune pentru un bal de absolvire... Să cânte trompetele, fiindcă Lucy al meu a absolvit!
Îi las singuri în magazin pe cei trei crai de la răsărit să probeze costume iar eu ies să fumez o țigară.
Se aude o frână bruscă, apoi niște focuri de armă și urlete de frică și durere. O iau din loc în direcția aceea. Într-un colț văd mașina lovită de un stâlp, iar la câțiva pași mai încolo, o matahală lovea un adolescent. Amândoi erau pătați de sânge. Nu voiam să știu al cui e...dar aveam impresia că e al tânărului.
Un geamăt îndurerat îi părăsește gura. Bărbatul râde isteric. Mă arunc asupra lui. Încep să-i aplic lovituri. La ultima mă asigur că îl doare și îl las lat.
Băiatul se ridică singur, încercând să se scuture. Mă privește uluit.
-Cine ești? Mă întreabă tăios.
-Cel care ți-a salvat fundul de la a fi tăbăcit... spun nervos. Trag aer în piept și continui. Cu plăcere!
-Mersi...
-Cum te numești? Te simți bine?
-Da, sunt bine! Cât despre nume, nu te privește pe tine! Spune și se întoarce pe călcâie plecând.
Rămân privindu-l cum se îndepărtează... părul blond pierzându-se încet după colț...