Play or be played

Just us...

REAVEN

Stăteam turcește pe canapea, plictisit. Parcă aș fi avut 10 ani, așteptând să vină Moșul și eu încercând să rămân treaz, să-l prind.
-Stai naibii nemișcat! Strigă Justin îmbufnat spre Pedro. O să mă darâmi cu tot cu brad!
-Ăsta-i și planul! Spune râzând.
Justin reușește să pună steaua în vârf și coboară de pe umerii fratelui său.
-Gata pentru marele final?
Întreabă Eric venind din bucătărie.
-Dap...
-Aleluia! Spun și ridic mâinile în semn de slavă domnului.
Justin aterizează pe canapea în spatele meu și al lui Eric, în timp ce Pedro bagă în priză prelungitorul în care erau băgate toate instalațiile din living. Încăperea și bradul explodează într-o mare de lumină aurie, argintie și colorată. Inconștient am inceput cu toții să zâmbim. Oameni în toată firea, bucurându-ne ca niște copii din nimic. Asta este magia Crăciunului!
Telefonul lui Eric începe să zbârnâie.
-Gata! Spune și apucă din cuier o geacă și iese pe ușă.
Eu și frații Ghelmez am rămas privind luminiţele colorate.
Ușa se deschide, după cateva minute.
-Lume,lume! Adică, voi trei... începe Eric. În atenția dumneavoastră... frații Bluze! Se dă din ușă și o valiză zboară prin cadrul ei, apoi un geamăt amuzat de durere și Lucifer apare, urmat de Damian.
Inima a dat drumul la artificii, și se pare că și ochii brunetului meu la fel...
-Lucifer?
-Hei! Spune el ceva mai timid...
Mă apropii precaut.
-Mă mai ți minte?
-Tu ești Reaven, nu-i așa? Ochii lui sclipiră pe moment. Obrajii îi prind o nuanță rozalie...
-Da... spun și mă aplec, sărutându-l pe frunte. Nici nu știi cât mă bucur să te văd...
-Și eu! Spune. Mă cuprinde în brațe, strâns. Mă uit spre ceilalți, Pedro și Justin râzând pe înfundate, iar Damian și Eric sărutându-se nestingheriți.
Un happy-end aș putea spune...
Lucifer urmărește uluit jocul de lumini...
-Bună treabă! Exclamă Damian.
-Băieții au ornat casa! Spune Eric. Eu am făcut prăjituri...
Damian le zâmbește fraților Ghelmez, care stăteau cocoţaţi pe spătarul canapelei...
Îl iau pe Lucifer de mână și îl conduc pe canapea.
-Lucy, ei sunt Pedro și Justin... Pe Pedro s-ar putea să-l cunoști din amintiri...
Cei doi îi zâmbesc călduros...
-Apropo... sare dintr-o dată Pedro... Din întâmplare, putem și noi doi să locuim cu voi?
Eric scapă cana din mână, iar Damian se îneacă.
Eu ridic o sprânceană, mirat.
-Definitiv?
-Cam da... aprobă Justin abătut...  casa noastră a fost distrusă într-un incendiu... Pedro se prăbușește pe canapea, deznădăjduit.
-Eu nu am nimic împotrivă... spun. Dorm eu Lucifer, ca pe vremuri, voi doi împărțiți camera lui Eric, iar ei doi în camera lui Damian... simplu...
Eric începe să bombăne.
-Ok, dar dacă veniți cu noroi, creaturi, zăpadă sau orice tip de .... știți voi ce vreau să zic.... o să dormiți în stradă! Am fost suficient de clar?
-Da, să trăiți! Spun ei la unison, luând o poziție de drepți, cu mână la tâmplă.
Damian și Lucifer încep să râdă, eu alăturându-mă lor. Eric, în final, izbucnind și el...
În cele din urmă, Damian a plecat cu frații Ghelmez să-și ia bagajele...
Lucifer își învârtea ochii prin cameră... râdea la fiecare detaliu... Privi apoi covorul... o luminiță îi străluci pe moment în ochi. Înghite în gol.
-Reaven?
-Da?
-Te-am rănit vreodată?
-S-a întâmplat, dar te-am iertat oricum... știind  că în acest mod te-aș pierde pe vecie...
-Te-am rănit... cu Pedro, nu-i așa?
-Da, de unde ai știut?
-Mi-am... amintit...
Îl privesc surprins... își amintește... Asta înseamnă că știe cine sunt cu adevărat...
Îl iau în brațe mai strâns, și mă aplec sărutându-l pe frunte. Într-o fracțiune de secundă, el se mișcă, astfel unindu-și buzele cu ale mele. Simțeam cum toată tensiunea dispare. Muschii ni se relaxează. Buzele lui erai moi, și dulci, exact cum mi le aminteam. Le mișca lent, în ritm cu mine. Îl voiam mai mult ca orice, dar nu puteam să risc să-l pierd prin imprudență... nu iar. Mă las pe spate, ușor, canapeaua mulându-se după trupul meu. Lucifer își trecu ușor limba de-a lungul maxilarului meu, apoi îmi mușcă ușor lobul urechii. Instinctiv, scot un geamăt stins.
Deschid ochii și privesc în jur, în timp ce Lucifer mă explora, parcă încercând să-și amintească fiecare centimetru de piele de pe mine.
-Ce drăguți sunteți! Exclamă Eric, lăsând trei căni cu ceai pe măsuța de cafea. Lucifer tresare și se ridică de pe mine. Era roșu la față, ca și beculețele de Crăciun. Eu mă încrunt deranjat și sictirit la Eric, care afișează un zâmbet inocent. Mamă, ce mi-ar plăcea să-i șterg pistruii de pe față... pistrui pe care nu-i are...
Se așează în cealaltă parte a lui Lucifer, și încep o conversație, pe care eu unul nu am ascultat-o fiind absorbit de aroma ceaiului cald și jocul vesel al beculețelor. Era o atmosferă plăcută, iar familia era reunită, din nou.

Heya! Am postat iar... mai e un capitol și vine pachetul special de Crăciun și Anul Nou, adică în total mai sunt trei capitole și se termină și volumul doi al seriei de dragoste yaoi JE T'AIME. Yay!
Acest capitol le este dedicat: Rukki-Senpai, MyukiKiller, Misa-Chan89, Anasyomg și TheElis.
Vă mulțumesc dragilor! Pup!
Kisses! Bye!
Serena out!