Luna Si Alpha -1 Si 2-

25. Final

Rhanya P.P.V.

A aflat. Acum stie ca are un copil. Nu trebuia sa afle in felul asta.

-Rhanya ce vrei sa spui?

-N-nimic

-Rhanya spune

-Derek lasa-ma. Nu trebuie sa iti dau tie nicio explicatie

-E si copilul meu. a tipat

-Daca eu nu vreau nu e

-Ce vrei sa spui prin asta?

-Tu nu sti unde, cine e sau cum il cheama. Ar putea fi langa tine dar tu nu il cunosti si nu il vei cunoaste daca te mai porti asa

Vedeam cum tot corpul i se relaxeaza si se apropie de mine incet dar la fiecare pas al lui eu ma dadeam un pas inapoi.

-Rhanya...

-Lasa-ma in pace. Mi-a fost atat de rau, am avut probleme si inca am cu controlul si tu tot ce poti sa faci e sa te culci cu niste curve? Atat de jos ai ajuns? Ok, nu mai sunt o Luna, nu ma mai vrei, dar macar puteai sa nu ma inseli cu prima ocazie, macar de ochii lumii

-Rhanya nu...

-Ce nu? Nu ma mai vrei, stiam, dar nici copilul nu il vei vedea. Sa traiesti cu ideea ca nu sti ce e, ce nume are sau macar daca mai traieste tinand cont de pierderea controlului meu.

Stiam ca s-a enervat. Asta am si incercat. Vreau sa vada cum e sa stai cu un ghimpe care nu te lasa sa dormi. Atata timp am stat cu frica daca o sa imi pierd cumpatul cu copilul, daca ii fac ceva, daca il omor. Am avut intentia sa ii spun mai devreme de copil, dar ce-i drept mi-a fost frica. Mi-a fost frica sa nu cumva sa se poarte frumos cu mine cat timp eram insarcinata si dupa sa ma dea afara si sa imi ia si bebelusul. N-am vrut sa se intample asta, asa ca mai bine am rabdat si m-am chinuit cu el decat fara el.

-Rhanya ai grija ce spui si nu incerca sa ma enervezi

-Oo ne-am enervat? Cat de rau?

-Termina

-Si daca nu?

-Rhanya hai sa vorbim rational. Unde este copilul acum?

-De ce te-ar interesa?

-E si copilul meu

-Ba nu!

Derek P.P.V.

Cand am auzit-o ca nu vrea sa imi spuna despre copil an sarit pe ea si am pus-o la pamant. Cu greu am putut sa o tin jos pana cand am primit o funie de la unii dintr-e membri haitei. Norocul meu e ca a plans si e slabita. Am dus-o in temnita si spre surprinderea mea nu a protestat in niciun fel. Am inchis-o intr-o celula cu gandul sa o fac sa vorbeasca mai tarziu. Desigur ca nu i-as face rau, inca o iubesc, dar trebuie sa aflu unde imi gasesc copilul.

-Nu iti spun nimic

-Rhanya trebuie sa-mi spui

-NU!

Am plecat si am lasa-o in pace. Nu imi place cum a ajuns. O vreau inapoi pe Rhanya a mea.

Am mers in birou la mine si am incercat sa ma calmez. Nu imi vine sa cred ce se tot intampla in ultima vreme.

Stau putin, imi limpezesc gandurile si plec inapoi spre temnita. Ochii mei se maresc, iar imina parca imi iese din piept cand...o vad pe Rhanya intinsa pe jos intr-o balta de sange. Am intrat imediat in celula si am luat-o in brate. Lacrimile au inceput sa imi curga imediat.

Rhanya nu mai respira. Am pierdut-o definitiv. Am luat-o pe sus si am iesit cu ea in mijlocul haitei. Am urlat cat de tare am putut si toata haita s-a strans in jurul meu. Toti au inceput sa planga, inclusiv eu si Lissa.

S-a sinucis. Tot gatul ii era sfasiat de gheare. Nu trebuia sa o stresez atat de mult. Nu ii era bine si eu am inrautatie situatia. Ce se va intampla cu copilul meu? Nici nu mi-a zis ce nume are sau ce este.

Viata mea e complet terminata. Rhanya a murit.