O nouă zi

Cap.16

Fac ultimele pregătiri pentru plecare și îi duc mâncare în cameră lui dedushca, pentru a nu se mai deplasa la bucătărie. Turiștii mai stau încă patru zile, dar nu avem treabă cu ei. Se autogospodăresc singuri și oricum bucătăria este deschisă tot timpul. Așa că, n-am mai stat pe gânduri și i-am spus lui Sasha că-l însoțim la Tulcea.

Mi-a prins bine că l-am auzit, vorbind cu Paul, astfel am aflat tot ce este în mintea sa și nu vrea să-mi comunice. Nu mă supăr, i-am învățat felul de-a fi și ar trebui să fiu fericită că sunt una dintre puținele persoane cu care vorbește mai mult decât câteva cuvinte.

Spăl ultima farfurie pe care am adus-o din casă și gândul îmi fuge departe, la seara perfectă pe care am petrecut-o în Constanța. Am făcut un duș după ce ne-am iubit ca doi nebuni și am adormit în brațele sale. L-am căutat în pat, până să deschid ochii, dar era gol, iar din sufragerie se auzea muzica în surdină. Se întunecase de ceva vreme, iar când am apăsat pe întrerupător, am zărit pe noptiera de lângă pat o rochiță albă. Era mulată, scurtă și parcă creată pentru mine. M-am întrebat când a avut timp să meargă la cumpărături, dar probabil nu dormise deloc. Când am intrat în sufragerie erau deja toți, Paul, Marian, Corina și bineînțeles, iubitul meu îmbrăcat cu un tricou alb, asortându-ne perfect. Nu mai aveam loc unde să stau, așa că l-am surprins așezându-mă în poala sa. Mi-a promis c-o să fie o seară deosebită și s-a ținut de cuvânt. După ce am luat-o de acasă pe prietena lui Paul, fata pe care a cunoscut-o datorită Elenei, fiind cea care a ajutat-o la toaleta femeilor din City, am fost trei cupluri dornice de distracție. Am mâncat în Satul de Vacanță, la o terasă, unde atmosfera era întreținută de un solist, iar băieții au fost niște cavaleri și ne-au invitat la dans de câteva ori. Am continuat cu o plimbare pe faleza din Mamaia, intrând în primul club pe care l-am găsit, de unde am ieșit spre dimineață, amețiți toți, încât am lăsat mașinile acolo și am ajuns acasă cu taxiul.

– De ce zâmbești? se lipește de spatele meu.

– Zâmbesc? Nu mi-am dat seama...

– La ce te gândeai? Sper că la mine!

– De fapt, chiar la tine mă gândeam!

– Da? La ce-am făcut cu o oră în urmă? îi simt amuzamentul din voce.

– Nu, nu mă gândeam la asta, ci la noaptea din club.

– Aaa, am înțeles. Ți-a plăcut mult, nu? O s-o mai repetăm, promit!

– Îhmm!

– Atiet, mergem? apare Elena exact în momentul în care Sasha mă întoarce spre el și vrea să mă sărute.

Se oprește, dar micuța se holbează la noi cu ochii ei mari și albaștri. Ne-a văzut că ne țineam de mână, știe că dorm în camera sa, însă încercăm să fim mai potoliți în preajma ei.

– Voi vă iubiți? ne șochează cu întrebarea ei și ne fâstâcim, privindu-ne un pic vinovați.

Mă gândeam că fetița a înțeles că eu sunt cu tatăl ei și gata, dar se pare că e mult prea mică pentru a ști ce înseamnă un cuplu, iar în viața sa nu a fost niciun model.

– De unde știi de iubire? întreabă taică-su până la urmă.

– Colea o pupa pe Natașa, când au venit să stea cu mine și când i-am întrebat de ce, mi-au răspuns că se iubesc și de aceea oamenii mari se pupă tot timpul. Dar, doar oamenii mari?

– Da, răcnește Sasha atât de tare de tresărim amândouă.

– Da, iubita mea, îl iubesc mult pe tati al tău și de aceea ne-am pupat. Oamenii mari se pupă pe gură, copiii doar pe obraz, așa cum o fac mereu cu tine! încerc să-i explic cât de cât și îi arunc niște săgeți din ochi iubitului meu, care se prinde că a călcat pe bec cu răcnetele sale. Își găsește imediat de lucru, lăsându-ne singure în bucătărie.