Capitolul 31

3.2K 132 13
                                    

Am ajuns acasă, şi m-am îmbrăcat în grabă în pijamale trântindu-mă cu viteză în pat. Tot corpul îmi vibra de atâta pasiune cât am trăit cu câteva minute înainte. Îmi ating cu degetele buzele şi  simt furnicături, erau încă sensibile după sărutările lui. Nu puteam să îmi scot din minte ceea ce tocmai se întâmplase între noi, faptul că atingerile lui mă făceau încă să vibrez. Într-un final adorm cu gândul la el și la tot ceea ce mi-a zis.

Dimineața mă trezesc mai buimacă decât fusesem înainte să dorm. Nici nu apuc să mă ridic din pat că o furtună blondă intră în cameră urlând cât o ținea gura.
-  Surpriză!!!!
Încerc să deschid încet ochii şi să localizez sursa surprizei dar nici nu apuc să mă dezmeticesc bine că simt cum cineva trage plapuma de pe mine.
-  Ce faci? Încă dormi? E deja prânzul.

Era ea Laura prietena mea cea mai bună, se mutase de câțiva ani în Germania şi ne vedeam doar în vacanțe. Mă ridic din pat şi mă duc să o înbrățişez eram extrem de bucuroasă, nu o mai văzusem de anull trecut din vară.
-  Ia să te văd, ce bine arăti se vede că îți prieşte in Germania.
Ea face o piruetă pe care o încheie cu o reverență ca o prințesă.
E superbă ochii ei verzi erau parcă transparenți, părul blond până la fund se revărsa pe umeri ca razele de soare vara, avea o rochiță de in lejeră care îi scotea în evidență silueta de clepsidră.
-  Nici tu nu te-ai schimbat prea mult, tot frumoasă ai rămas, doar că acum ești cam distrusă de somn. Pe unde dracu ai umblat toată noaptea?
-  Am fost la chef la cabană.

Am început să povestim de toate, voiam parcă să acoperim timpul în care nu am fost împreună.  Trecuse deja două ore şi noi încă mai povesteam. Eram aşa de bucuroasă că nu puteam să mă opresc din povestit.
-  Acum eşti cu Hunter să înțeleg?
-  Da.
-  Şi cum e? Eu am fost odată îndrăgostită de el, era pe vremea când eram în generală, ştii că el a făcut generala aici, apoi a plecat la Timișoara.
-  Serios tu ai fost îndrăgostită de Hunter? Nu pot să cred, trebuie să îi spun.
-  Nici să nu te gândeşti.

Am început noi o bătaie cu perne chiar în momentul în care a intrat Hunter in cameră.
-  Bună micuța mea, ce faci? Ooo văd că ai companie. Laura te mai vede lumea şi pe tine. Se apleacă şi o pupă părinteşte pe frunte.
-  Bună Hunter, da am venit şi eu în vacanță. Tu ce faci?
-  Uite îmi mănânc zilele cu iubita ta prietenă, şi începe să râdă zgomotos.
-  Mă bucur să aud că încă trăieşti după ce ai cunoscut-o pe Mari. Acum vă las mă duc până acasă, în o oră ne vedem la capul satului, se întoarce ea spre mine.
-  Bine am înțeles.
După ce a plecat Laura, Hunter a venit la mine şi m-a luat în brațe. Mi se părea aşa străin, rece parcă, era un sentiment foarte diferit față de ce simțeam în brațele lui Andi.
-  Cum te-ai distrat aseară la chef după ce am plecat eu.

Ce puteam să îi zic? Că am făcut dragoste cu Andi şi că m-am simțit extraordinar, că ne-am sărutat şi ne-am atins profund. Că încep să mă reândrăgostesc de el.
-  Nimic, nici eu nu am mai stat mult după ce ai plecat tu.
-  Ştiu mi-a zis Manix. Nu ai putut să te distrezi fără mine.
Hooo Romeo nu te flata chiar așa că nu din cauza ta nu am putut eu să mă distrez. Imi spuneam eu în gând în timp ce mă uitam la el.
-  Ştii, eu nu mai vin la Timișoara până la bac şi aşa mai e o săptămână.
-  Am fost sigur că o să zici asta acuma că a venit Laura.
-  Da, atunci înseamnă că nu te superi, oricum sunt şi fetele care îți vor ține companie pe drum până la Timișoara.
-  Da micuța mea, o să mă descurc eu cumva fără tine, dar o să îmi lipseşti mult.
-  Şi tu mie, mințeam eu.

Nu mă simțeam bine că trebuie să il mint dar nu puteam să îi declar sentimentele mele pentru Andi, ar fi însemnat să îl ruinez să îi ingenunchez sufletul deja rănit o dată.
-  Eu plec, zice el deodată văzându-mă cufundată în gânduri, te las să te vezi cu Laura şi aşa cred că deja te aşteaptă la capătul satului şi tu încă eşti în pijamale. Asta a fost pentru mine ca un duş rece, imediat am sărit din pat şi am început să mă îmbrac la foc automat. El m-a pupat scurt şi a plecat.

Ajunsă la capul satului Laura era deja acolo.
-  Am crezut că nu ai să mai ajungi, mă gândeam că poate nu te lasă Hunter să pleci.
-  Eh.. nu mă lasă să plec, încă nu s-a născut încă bărbatul care să mă poată comanda sau ține în frâu pe mine, îi răspund eu şi ea începe să râdă zgomotos.
-  Hai să mergem până la cimitir, îmi e dor să colind pe dealuri.

Ne luăm noi două şi plecăm spre cimitir, trecem prin el şi ne aşezăm pe pajişte în vârful dealului.
-  Îmi aduc aminte ce mai colindam noi dealurile astea înainte să plec eu.
-  Da şi cât ne mai plimbam noi şi poveateam şi bârfeam.

La un moment dat trece pe lângă noi Crsti.
-  Ce fac fetele cochetele? Hei Laura ai venit, nu te-am mai văzut de o căruța de ani.
-  Taci mincinosule că anul trecut ne-am văzut ultima dată şi am fost la chef la cabană.
-  Ai dreptate probabil, eram foarte beat şi nu mai îmi aduc aminte. Mari tu ce mai zici? Am auzit că iubitul tău Andi are o nouă  gagică , cică e noua asistenta medicala de la cabinet.
-  Ia te uită cât de sus aspiră golanu, zice Laura sarcastică.
-  Mi-a părut bine să vă văd fetele, eu mă duc poate ne vedem la discotecă in sfârșitul ăstade săptămână.

Inima mea sa făcut bucăți, simțeam cum sufletul meu se descompune, amintiri frumoase înpreună cu el îmi treceau prin minte. Laura a văzut că mă transformasem la față dar nici ea nu avea curaj să îmi spună ceva. Deodată mă bufneşte plânsul, plângeam pentru că am fost proastă, plângeam pentru că am dat cu piciorul la fericirea mea din cauza geloziei mele, plâgeam pentru că nu concepeam viața fără el, acum înțelegeam ce a simțit el atunci când eu l-am părăsit. Eram sigură că de data asta aveam să îl pierd definitiv.
-  Ştii şi eu am auzit că el umblă cu asistenta şi că chiar s-au mutat împreună.  Mie Oma mi-a spus.

Asta a fost deja o lovitură sub centură pentru mine. Îmi era imposibil să cred că deja relația lor era aşa de avansată. De ce nu mi-a zis nimic atunci când ne-am văzut?
-  Hai să mergem acasă, am nevoie să mă relaxez, trebuia să fac ceva ca să îl uit, trebuie neapărat să mi-l scot din minte.

Ne ridicăm să plecăm acasă . O maşină oprește lângă noi. O văd pe Laura cum se grăbeşte să se îndepărteze de mine strigându-mi peste umăr că ne vedem deseară. Ridic capul din pământ să văd de ce sa grăbit ea așa și văd că ea e deja departe iar lângă mine e nimeni altul decât Andi.
-  Bună iubito. Stătea sprijinit de capota mașini cu brațele încrucișate la piept, avea un aer degajat, foarte sigur de sine.
-  Tu crezi că e bună? După tot ce am aflat azi?
-  Iar te iei după bârfe?
-  Nu , dar de data asta cred că e ceva serios între tine şi Carina dacă v-ați mutat deja împreună. Mă uitam atentă la el să văd ce reacțe are, deodată s-a transformat la față şi a devenit mult mai serios, nu mă mai privea cu dragoste cum o făcea de obicei.
-  Da într-adevăr între mine şi Carina e o poveste de dragoste. Tu îl ai pe Hunter ce voiai să fac.
-  De ce nu mi-ai spus atunci seara ìn pădure?
-  Eu încă te mai iubesc şi te voi iubi toată viaț mea, dar tu nu m-ai vrut, tu m-ai respins tot timpul, apoi te-ai mutat la Timișoara cu Hunter, ce era să fac eu? să te aştept o viață întreagă, până ce tu te plictiseai de el şi te întorceai la mine. Să fiu todeauna pe locul doi.  La mine nu te gândeşti, la sentimentele mele nu te-ai gândit niciodată.

Avea totală dreptate, la el nu mă gândisem niciodată, cum sa simțit el tot aceat timp, cât de mult m-a iubit şi totuşi eu l-am trădat. De ce nu m-am gândit la asta?
-  Ai dreptate, niciodată nu am luat în considerare ceea ce tu simți pentru mine, de fiecare dată m-am pus eu pe locul întâi.  Asta e , am greşit acum suport consecințe.
-  Tu pentru mine ai fost esti și vei rămâne ceva special, ai un loc al tău aparte în înima mea pe care nimeni şi nimic nu ți-l va lua, dar viața merge înainte.
-  Asta sună a adio!!
-  Da iubita mea de acum încolo fiecare merge pe strada lui,  vom încerca să ne vedem fiecare de viața lui. Hai urcă în mașină să te duc acasă că văd că eşti cam palidă la față.

IUBITO  ( Finalizată )🔞Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum