O fata diferita de toti ceilalti alege sa isi traiasca viata in salbaticie si invatand cum sa se controleze si cum sa lupte cu ceea ce este rau. O fata cu adevarat speciala nu doar pentru ca este un lup, ci si pentru ca este viitoarea razboinica car...
"Frate, fata asta este puternica! Am vazut forta in ea! Cand am injunghiat-o ochii ei straluceau incredibil de mult si cu siguranta ne este un dusman! Cred ca o sa ne creeze mari probleme pustoaica...are ceva special...".
-De ce crezi ca a plecat fara sa mai lupte? ma intreaba Emma.
-E ceva neinregula..trebuie neaparat sa gasim Maestrul Luminii pentru ca presimt ca o sa se intample ceva urat...
Mergand o noapte intreaga prin padure am ajuns langa o cascada unde am facut un mic popas.
-Esti sigura ca stii unde o putem gasi pe aceasta maestra?intreaba Yuri.
-Da, suntem aproape insa simt ca suntem urmariti...
Dupa ce se face liniste perfecta, imi inchid ochii si inspir adanc tinandu-mi respiratia timp de 10 secunde apoi un fosnet se aude si sar direct peste o tanara fata.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
-De ce ne urmaresti? o intreb eu. Lucrezi cumva pentru Cirus si Alaric?
-Nu, lucrez contra lor! Sunt aici pentru tine, maestra te asteapta!
-Cum de stim ca nu este o capcana? intreaba Emma.
-Perfect! Eu si prietenii mei suntem gata pentru antrenament. spun eu fara sa am indoieli.
-Maestra o sa fie fericita sa te revada... apropo, eu sunt Serena!
-Serios?! Ne incredem intr-o straina? se mira Yuri.
-Eu sunt Tomyris iar ei sunt prietenii mei: Emma, Zyra si Yuri.
-Haideti! Nu putem pierde timpul. continua Serena.
-Mda...asa se pare, Yuri. spune Zyra.
In spatele cascadei se afla un mare palat de clestar. Eram toti atat de uimiti de imprejurimi si simteam o energie atat de pura incat pentru putin timp puteam sa uit de toate problemele.
-Ai spus cumva ca Maestra Luminii o sa fie fericita sa ma revada?!
-Da, de ce nu ar fi? Tu esti scaparea noastra! imi spune Serena zambindu-mi.
-Nu nu, stai putin, cum adica sa ma revada?
-Ăm...cred ca tu nu prea stii cine esti, asa e?
-Evident ca stiu cine sunt, am avut o stare de hibernare si mi s-a aratat tot trecutul meu si cum mi s-a dat puter... ma opreste ea din vorbit.
-Stai stai stai! Te mai intreb odata: Ai idee cum ai aparut pe aceasta lume?
-Dar bine inteles, parintii mei m-au facut si... iar ma intrerupe ea lasandu-ma si mai nedumerita.
-Mda...hai veniti cu mine pentru ca voi nu cunoasteti inceputul vostru.
Imi puneam atatea intrebari pentru ca dintr-o data totul era neclar si abia asteptam ca cineva sa imi explice cine sunt eu.
