Beautiful || Vkook

00.

Claia sa brunetă i se revărsa pe fruntea ce și-o îngrijea de luni întregi. Narcisismul său atingea cote maxime, nevoit să aplice creme și vizite la salon pentru o reușită neegalabilă. Utiliza banii pentru o fostă, veche amintire la facultate. Rațiunea sa era prea prăfuită și concentrată pe o frumusețe amăgitoare, căci se zvonește că totul e trecător.

Nu și pentru băiatul cunoscut cu numele de Kim Taehyung. Își așeză telefonul cu câțiva centimetri depărtare de urechea stângă, mestecând o gumă cu aromă de căpșune. Îi plăceau la nebunie, gândul zburându-i la amicul său blondin.

- Nu mă așteptam să îmi răspunzi, i se adresă persoanei de după celălalt capăt al firului, jenat pentru că nu știa cu ce ar trebui să continue. Atâta timp cât nici prietenul său nu crea o conversație ce l-ar fi ajutat din punct de vedere comunicativ.

- Știu că te aflii în acea perioadă în care lumea te presează cu niște alegeri la întâmplare. Și da, conștientizez că nu ar trebui să folosesc astfel de cuvinte pentru că nu te cunosc. Însă ia-ți acel bilet ieftin și întoarce-te! Nu, să reformulez. Îți voi cumpăra eu acel bilet ce pretinzi că e ceva sfânt, din cauza unor bancnote.

Tonul vocii sale diferă de la o frază la alta, stările de spirit schimbându-i-se în doar câteva secunde. Emoțiile ce îl copleșeau și debusolau îl determinau să mediteze la propria sa viață. Avea multe decizii de luat, ajutorul aflându-se dincolo de telefonul ce era încă așezat la ureche. Aștepta oricând o schimbare, era pregătit pentru ziua când își va revedea dulcele trecut! Iar el obținea orice își dorea, mai puțin o gripă.

- Din cauza acelor hârtii ai ajuns unde ești astăzi, tâmpitule, scrâșnește până la pocnirea maxilarului. Însă ești tâmpitul meu profitor, lacom și sexy. Iubire, hai acasă, m-am obosit să îți așez așternuturile patului. Te asigur că nu mai miros a alcool, rânjește în colțul buzelor pline, sorbind luna ce a răsărit cu credința că domina întreaga noapte.

Nimeni nu îi răspunse la confesiuni, precum același nimeni nu avea să revină prea curând. Nu exista o persoană pe Pământ ce să îl intrige și satisfacă mai mult decât golanul ce a plecat cu unica avere a lui Taehyung: inima sa. În lipsa șatenului, se îmbogățise. Atât fizic, cât și material. Însă spiritual era aflat în pragul disperării. Din cauza băuturii mai halucina. Măcar avea cu cine să își satisfacă poftele carnale.

- Kim Taehyung, cine ți-a dat dreptul să mă suni la miezul nopții? întreabă o voce răgușită, băiatul jucându-se cu propria sa limbă. Își imagina din timp scenele ce i le va aplica căpșunei sale.

- Te aștept în dormitor, frumosule!