Beautiful || Vkook

05.

Pe o pajiște luminată fugitiv de luna măiastră, stelele nu aveau curajul să se arate. Ar ocupa cerul mânios ce prevestea odată cu vântul o furtună devastatoare. Crengile copacilor erau părăsite, Yoongi fiind înspăimântat de peisajul surprins. Acel colț de natură avea să se dezlănțuie, arătându-și adevărata splendoare. Tainele vor fi șoptite asemenea unor flori de cireș ce refuzau să înmugurească. Cu un sunet ce împărți bolta în mici fragmente chinuitor de învolburate, picături de ploaie revigorau și împrospătau pământul uscățiv. Iarba devenise umedă și alunecoasă, mirosul plăcut determinându-i nostalgia micului băiat. Claia sa verde de păr i se lipi de fruntea netedă, simțindu-se nesemnificativ pe întreaga pajiște pustie. Îi era frig, deși temperatura te topea chiar și la o umbră de salcâm. Chiar dacă era trecut de miezul nopții.

- Yoongi! Ți-am zis să mă urmezi! i se adresă Hoseok, trezindu-l din visare pe acesta. Își revenise, însă regreta.

Se pierdură în acel colț de natură, doar ei doi.

*

Brunetul aprinse câteva lumânări decorative, cu miros de zahăr ars. Fumul ce îi intrase în nări îi provocase câteva neplăceri, repetându-și în gând discursul ce îl va rosti special pentru frumosul său șaten. Reușise să săvârșească un duș după două zile chinuitor de lungi, amintindu-și cu plăcere expresia sa facială la văzul hainelor proprii.

- Jungkook-ah, seara asta va fi doar a noastră, își spuse, privind flacăra albăstruie ce îi ameliora sufletul.

Comandase un tort micuț și plin de frișcă pentru sărbătorirea unui sfârșit glorios de facultate, având confetti și muzica bună la îndemână. Voia să danseze, îi era dor de atingeri subtile și cu subînțeles, cuprinderea coapselor micuțe ale șatenului punându-i din timp mintea la mișcare lui Taehyung. De abia ce se împăcase și reușise să îi pătrundă în rațiunea-i complicată, însă buzele ispititoare și umede încă nu fusese gustate.

Ușa se izbi ușor de suprafața peretelui, brunetul zâmbind involuntar și pornit pe ceea ce și-a propus să facă. Sărind bucuros pe scări, silueta lui Jungkook ce își așeza jacheta pe marginea canapelei se roti brusc spre o nouă prezență, Taehyung schimbându-și expresia facială.

- Jungkook, cine e ea? îl întrebă complet bulversat, îndreptându-și arătătorul spre tânăra șatenă.

- Erai acasă? Ea e Joy, colegă de clasă.

Așezându-și palmele pe șolduri, Taehyung se apropiase de fată pentru a o analiza, înconjurând-o de câteva ori determinându-i amuzamentul lui Jungkook.

- Nu ai sâni, ești mică de statură, față plată, vopsită, nu îmi placi! pledă nesatisfăcut, Joy pufnind uimită de cuvintele unui necunoscut.

Jungkook surâse amuzat, adorând gelozia ce se emana din trupul slab al iubitului său. Avea ochi doar pentru el, un amețit narcisist ce iubea opusul legii ciclului natural al vieții.

- Scopul vizitei tale! i se adresă superior, ridicându-și ușor bărbia.

- Nu trebuie să mă justific ție! pufni revoltată. E casa ta?! întrebase, Taehyung zâmbindu-i învingător.

- Da, da este!

- Taehyung, putem vorbi în particular cât timp Joy se face comodă? îi întrerupse Jungkook, zâmbind cald, fapt ce îi topi inima brunetului.

Fata nu băgase de seamă privirile celor doi amorezi, alegând să analizeze încăperile spațioase și ademenitoare. În schimb, Taehyung îl trase pe Jungkook până în bucătărie, în ciuda că șatenul îi propuse acest amănunt. Lipindu-l cu totul de ușa albă, îngrijorarea chipului său putea fi citită cu ușurință.