Beautiful || Vkook

06.

Jungkook își trecuse limba umedă peste buzele roșiatice ale iubitului său. Privindu-l până în adâncul irișilor, își putea confirma dragostea ce și-o purtau. Buricele degetelor imprimând și având să își amintească fiecare părticică a trupului catifelat al băiatului de sub el, mirosul de ciocolată amăruie îl ducea pe frumosul șaten într-o lume paralelă, unde numai ei doi existau și supraviețuiau. Într-adevar, era un băiat frumos, doar al lui.

Gemetele ce umpluse camera l-au provocat pe Jungkook să își îndeplinească scopul până la bun sfârșit, plăcerea ce se emana din corpurile lor golașe determinându-l pe acesta să îl penetreze cu grijă pe Taehyung.

*

Lipsa de alimente îi determinase pe cei doi băieți să își îmbrace hanoracele subțiri, cât pentru o noapte ploioasă. Cât timp îl aștepta pe Taehyung, șatenul naviga pe aplicațiile telefonului, fiind surprins de insistențele domnișoarei din seara precedentă. Încruntându-se ușor vizibil, cutele dintre sprâncene îl provocase pe Taehyung să apară pe neașteptate, aplicându-i o palmă băiatului peste fese.

- O să ți-o iei dacă mă mai atingi acolo, îl amenință printre dinți acesta, brunetul chicotind cu zâmbetul său radiant.

Optând pentru o singură umbrelă, erau siguri că persoanele ce locuiau pe aleea lor nu aveau să își părăsească casele din cauza furtunii ce abătuse întregul oraș. Picături fine și dese loveau materialul alb și transparent, sunetul provocat alinând sufletele celor doi tineri ce se iubeau. Numărând în gând numărul pierdut al lichidului sărat, cu subtilitate Jungkook își îndesase palma dreaptă în buzunarul din spatele pantalonilor partenerului său. Brunetul nu îi atrase atenția, fiind obișnuit cu astfel de momente intime și plăcute.

**

Pierzându-se printre raioanele golite, prețurile lipsind și personalul fiind prost organizat, Taehyung își strâmbase nasul la vederea alimentelor nesănătoase. Deși în majoritatea timpului îi era foame, se abținea pentru o siluetă cât mai perfectă, asemenea lui Jungkook. Observându-i reținerea, cel mic oftase zgomotos, citindu-i chinul sufletesc al iubitului său. Îndesând în coșul galben cât mai multe pungi și sticle cu putință, casierița rămăsese uimită la expunerea a două cărucioare pline.

- Ne era foame, îi răspunse nonșalant acesta, ridicând din umeri în timp ce Taehyung își masa tâmplele.

- Nu voi mânca nimic din ceea ce ai cumpărat, sper că ești informat de acest amănunt, subliniase ultimul cuvânt special pentru a îi defini contrariul.

- Le-am luat special pentru tine, așa că nu mai comenta, ai timp să fii doar oase! își exprimase opinia sever, luând-o prin surprindere și pe tânăra femeie.

Zâmbindu-i cât se poate de convingător, aceasta își continuase treaba în liniște, cei doi certându-se și contrazicându-se. Atingerile lor subtile și scânteile din ochii-i negrii o făcuse pe brunetă să își încline capul confuză, Jungkook readucând-o la realitate când plătise suma.

- Să mă suni, i se adresă acesteia, facându-i cu ochiul jucăuș.

Mărindu-și ochii, șatenul începuse să râdă de expresia facială a partenerului său, înghiontindu-l cu cotul.

- Ya, nu e amuzant!

***

Fluturându-i la nas punga cu Lays, Taehyung își păstra buzele lipite, înjurându-l în gând pe iubitul ce nu îi pasă de efortul ce îl depuse în tot acel timp. Schimbând canalele cu speranța că drama sa va fi difuzată, Jungkook începuse să mestece zgomotos, iritându-i auzul sensibil al brunetului.

- Ai pus apa în frigider? îl întreabă.

- Am vărsat-o, nu aveam loc pentru suc și bere, rosti inocent, continuând să roadă la cartofe cu mai multă motivație.

- Ești un dobitoc, sfârși prin a își muta locul, nu înainte de a-i oferi șatenului o palmă peste chipu-i lipsit de impurități.

Pufnind amuzat, Jungkook își continuă masa, așteptând reacția băiatului la vederea că legumele aparțineau trecutului. Cu buzele întredeschise, brunetul deschise capacul coșului de gunoi, surprinzându-și suplimentele și vitaminele irosite.

- Jeon Jungkook! Unde îți sunt dulciurile ca să le aplic același tratament, să te ia naiba, rosti pentru sine, prelingându-se lângă obiectul din plastic cu chipul învolburat.

Chicotind în surdină, frumosul șaten voia ca Taehyung să profite de acești ani cât încă îi are, fără problemele inutile cum ar fi frumusețea fizică. L-ar iubi și cu burtică, practicând același lucru și în cazul feselor sau a sânilor. Acest gând îl determină să mediteze mai mult asupra situației, momentan ocupând canapeaua liniștit și împăcat cu propria persoană.

*****

Jungkook avea obișnuința să adoarmă cu buzele întredeschise, aerul cald părăsindu-i cavitatea bucală. Avându-și brațele de-a lungul taliei acestuia, brunetul își deschise lent pleoapele, voind să își răzbune chinul ce îl suportase întreaga zi. Ploaia încă nu se oprise în a se revărsa pe streșinile caselor, cerul fiind în respectivul anotimp prea mânios. Capturându-i telefonul mobil între degetele sale lunguiețe, Taehyung surâse învingător la vederea că obiectul nu avea parolă. Gândul și vântul îl determinase să îi umble la mesagerie, surprinzând câteva convorbiri cu băieți de la universitate. Ceea ce îi atrase atenția era numele fetei din ziua anterioară, aducându-i câteva semne de întrebare băiatului.

" Jungkook-ah, am nevoie de ajutorul tău! Te rog, răspunde-mi la mesaje! "

Încruntându-se vizibil deranjat de ceea ce surprinse în simple litere, Taehyung părăsise culcușul ce și-l crease lângă iubitul său, voind să își calmeze gândurile. În schimb, Jungkook îi remarcă absența, fiindu-i prea frig. Observând că telefonul îi era încă deblocat, deschise istoricul aplicațiilor de pe ecran, mesajele fiindu-i citite. Se simțea nedreptățit pentru că umblase peste voia sa, totuși înaintând prin camere pentru a-l căuta.

Balconul era ocupat de silueta sa pe jumătate îmbrăcată, bustul fiindu-i lăsat la iveală. Taehyung avea instituția că acea femeie le va ruina relația, inhalând fumul dependent până în plămâni. S-a lăsat schimbat din băiatul rău în cel ce îi deschide portiera mașinii iubirii sale, iar Jungkook s-a maturizat pentru el, voind să aibă parte de conversații lungi și frumoase, precum amintiri de neuitat. Dragostea ce și-o ofereau era prea puternică, în acest scop, șatenul înfășurându-și brațele de-a lungul taliei băiatului.

- Ea e orfană, acea instituție o ține închisă. Cum am fost și noi..., i se destăinuie acestuia, Taehyung lăsând fumul să îi părăsească cavitatea bucală.

- Acest lucru nu îi dă oportunitatea ca tu să fii salvatorul ei! izbucni brusc, gelozia predominând în sufletul său slab și sensibil.

- Mă simt dator, știu cum este acel loc. Te-am avut pe tine... Însă ea e pe cont propriu.

Îndepărtându-l brutal pe cel mic, Taehyung își dezvălui chipul plin de lacrimi. Mărindu-și ochii, Jungkook nu a fost pregătit de o veste atât de dăunătoare:

- Din acest moment și tu ești pe cont propriu! Ori eu, ori ea!

Și plecă, lăsându-l pe Jungkook să se înece în propriile-i sentimente.