I need your love

Capitolul 20

Stiu, stiu. E scurt. Stiu stiu. Am intarziat cu capitolul, dar promit ca o sa ma revansez cu un capitol mai lung si mai interesant .

Evadarea--Capitolul 20.

Kayla's Pov.

-- Să fi sigură de asta.

Amândouă tresărim când auzim o voce bărbătească din spate.
Strâng din ochi și, încet, mă întorc cu fața spre el.

Acei ochi negri, care mă fac să îngheț când sunt nervoși și care mă liniștesc când mă privesc cu simpatie și iubire.
Acel zâmbet strâmb care mă face să mă intimidez, care mă face să înțeleg că din nou...

-- Am avut dreptate deci, își pune mâinile în buzunar, își ridica mandru bărbia și se apropie de mine.

-- Da da, eu am greșit, tu ai avut dreptate. Acum hai sa plecam, Derek de poate întoarce oricând.

Aryan da sa spuna ceva dar in acel moment se aude motorul mașinii lui Derek care se opreste.
La fac semn baietilor semn spre geamul pe jumatate deschis. Amandoi aproaba, apoi Sam fuge si sare, iar Aryan vine si ma saruta rapid, apoi ii urmeaza si el gestul prietenului sau.
Eu o zbughiesc pe scari cu menajera in spatele meu. Dupa ce am intrat in camera, am incuiat usa de parca nimic nu sar fi intamplat.

Ma trantesc in pat dar nici 2 minute nu trec,ca Derek isi face aparitia.

--Mai mai mai, uite cine e aici.

--Spui asta de parca te-ai fi asteptat sa plec.

Isi de ochii peste cap apoi se aseaza langa mine pe pat.

--De ce?

--De ce, ce?

--De ce ma ti aici, ce vrei de la mine?

-- Eu unul, nimic...dar e cineva care vrea.

--Esti implicat in asta, sti cine ce vrea. Spune-mi.

--Nu, nu stiu, se rasteste la mine, sunt constient doar sa ii sunt dator, si daca nu fac ce imi spune...

--Inteleg, sper sa merite, spun si ma fac comoda in pat, intorcandu-ma cu spatele la el.

Simt cum patul devine mai usor, apoi ii aud pasii cum se indreapta spre usa. Ma ridic din pad dupa ce nu mai aud niciun sunet pe hol. Ma indrept spre geam si arunc o privire in parcarea din fata casei.

Ce? Tu credeai ca o sa plece?
Speram si eu...

Oftez zgomotos, apoi merg si incerc sa vad daca usa a ramas deschisa. Bingo, poate mai am o sansa. cobor incet scarile si imi dau ochii peste cap cand il vad pe Derek la masa, asteptandu-ma.

Cand se intoarce si ma vede, un zambet trist ii apare pe fata si imi face semn sa iau un loc. Fac in tocmai si ma asez fata in fata cu el.
Margret ne pune in fata farfuriile cu mancare, apoi se scuza si pleaca cu pretextul ca va face curat in dormitoare.
Eu si Derek inpecem sa mancam in liniste. Prictisita, mai arunc cate un ochi, subtil, prin incapere, si observ in spatele brunetului un geam intre-deschis unde erau, Sam si Aryan?!

Sti...cateodata ma intreb cum ai ajuns tu impreuna cu nebunul asta?
Pfff, o spui de parca eu as fi aia sanatoasa la cap.
Asa-i.

Fara sa vreau, ma inec cu mancare si ii atrag atentia lui Derek. Acesta se incrunta si se uita in spatele lui, dar din fericire baietii disparusera.

--Esti bine?

--D-da, sunt bine, ma balbai eu, nu iti face griji.

incuviinteaza apoi isi rea actiunea de mai devreme, si din nou, baietii apar la geam si imi fac semn discret sa tac. Il vad pe Sam cum scoate un telefon si il butoneaza, apoi telefonul lui Derek incepe sa sune.

--Alo?

--...

--De ce?

--...

--Cum asa?

--...

--Bine, nu mai tipa, o sa vin eu.

--...

--Dar acum sunt ocupat.

--...

--Offff ! Bine, vin acum.

isi indeasa telefonul in buzunarul blugilor, iar eu ma incrunt nedumerita.

--Unde mai pleci acum?

--Nu vrei sa sti.

--Ai dreptate, dau din umeri nonsalanta si continui sa mananc linistita.

--Sper sa te mai gasesc aici cand ma intorc.

--Sa speram.

--Sarcasmul tau nu are limite. Poate atunci ca o sa va intalniti nu o sa mai fi asa de amuzanta.

Iese din casa trantind usa in urma sa, eu imediat fugind intr-un suflet la geam unde dau doar de Sam.

-- Te rog spune-mi ca e undeva in spatele tau.

Sam da dezaprobator din cap apoi imi face semn sa tac. Imi intinde mana pentru a ma ajuta sa sar si sa scap din inchisoarea aceeia.

Aryan's Pov.

Am urcat in masina si imediat ce l-am vazut pe idiot ca pleaca, am pornit si eu in urma sa. Nu scapi tu fara o bataie buna. Eu l-am avertizat sa nu se atinga de iubita mea, dar nu ai cu cine Domne. Daca n-ai cu cine n-ai cu cine.

EL opreste exact unde i-a indicat Sam si iese din masina asezandu-se pe capota acesteia.
Accelerez si trag frana de mana abia cand mai sunt 2 metri intre noi doi.Cobor si eu din masina si fara sa ii reprosez ceva, încep sa ii împart pumni fara mila.

--M-ai fraierit, spune dupa ce ma opresc.

--Normal ca am facut asta, de la o vreme ai devenit foarte credul.

--Iar tu de la o vreme ai devenit foarte arogant. Ce facem noi aici, ne batem? Si pentru ce? Pentru o fata?

--Kayla nu e ori ce fata. Daca ar fi sa te fac sa te doar asa cum m-a durut pe mine cand am aflat ca mi-ai rapit iubita...ei bine...as intra la inchisoare.

--De ce am ajuns asa?

--Tu ai vrut sa fie asa Derek.

--Aryan, nu eu sunt cel care a vrut-o pe Sara moarta ! Tu mi-ai omorat sora, criminalule.

Kayla's Pov.

-- Eiii....nu, dar tu trisezi.

--Kayla, cum pot sa trisez intr-un joc pe telefon.?

--Nu stiu, tu esti cel care triseaza.

--Esti...

--Superba, frumoasa, inteligenta, mai buna decat tine la condus? Stiu.

--Vroiam sa spun ca esti foarte, dar foarte, complicata.

--In fine...crezi ca se mai intoarce?

--Nu sunt sigur.

Imi dau ochii peste cap si ma ridic de pe banca care mi-a cauzat o durere insuportabila. Incep sa ma plimb dealungul strazii pana cand o masina neagra opreste in dreptul meu. Abia dupa ce geamul este coborât pot vedea cine este soferul.

--Haide iubito, spune batand in volan si zambindu-mi, si il cunosc atât de bine încât pot sa jur ca zambetul ala e fals.

--Oh Aryan Blake, cum de am ajuns eu sa fiu impreuna cu tine?

Va urma...