( Volumul 2 dintrilogia Iubire Periculoasa)
Cum va fi fica Evei, dacă nu cu un trecut la fel ca al mamei sale.
Kayla și Lucas, noii frați Evens, merg împreună cu prietenii lor, Dylan și Mira, in vacanța de vară în Miami.
Cu cine se vor întâlni...
Bun, acum cred ca o sa fac si o mica reclama da aia e. 1. Melodia este mai mult decat potrivita pentru acest capitol, asa ca va rog sa dati play. 2. Cred ca merita sa aruncati un ochi pe la serialul " 13 Reasons Why" pentru ca primiti niste lectii de viata minunate. 3. Vreau pareri despre capitol :)) Lectura placuta.
"Cat o sa mai doara?" -- Capitolul 14
- Mami vine sa te ia acasa, spune razand.
- Asta e cumva o gluma proasta?
- As vrea eu. Trebuie sa placi altfel va veni aici si nu ar fi prea convenabil pentru nici una dintre noi, nu Kayla?
- Amintesti-mi din nou, de ce te ajut sa scapi?
- Pentru ca, draga mea, sunt destul de sigura ca nu ai vrea ca parintii tai sa afle ca te-ai culcat cu Derek. Mai ales Aryan...
- Nu a fost vina mea, spun in soapta lasandu-mi privirea sa coboare in pamant.
- A fost cumva a mea?
- A fost vina lui.
- Stiu scumpa mea.
- Esti asa rea. spun clatinand usor din cap iar ea incepe sa rada malefic.
- Ti-a spus cineva ca sunt buna? Am fost si buna, dar asta pana cand lumea mea s-a intors cu susul in jos. La fel ca si lumea ta de altfel.
Imi las privirea in jos, imi iau telefonul, si ies din casa mergand cat se poate de repede la masina. Mama nu tebuie sa ma gaseasca, si mai ales aici. Am pornit motorul masinii si am calcat pedala de acceleratie pana in podea, masina zburand pe sosea.
Normal ca nu am de gand sa merg acasa. As putea fi supusa unui interogatorui atat din partea parintilor mei, cat si din partea prietenilor. Am marit viteza cand am ajuns in dreptul soselei ce duce spre casa mea si iesind de pe soseaua ce ducea spre centru orasului.
Oops! Această imagine nu respectă Ghidul de Conținut. Pentru a continua publicarea, te rugăm să înlături imaginea sau să încarci o altă imagine.
***
Nu am mai pus piciorul pe aici de foarte mult timp. Eram un copil mic cu vise mari, mereu veneam aici cu fratele meu, Dylan si ... Mira. Toti patru ne distram de minune in locul asta. Ne faceam fel si fel de planuri de viitor. Imi amintesc ca l-am rugat pe tata, unchiul Marc si Aaron sa ne construiasca o casuta in copacul cel mai inalt de aici. Era locul nostru, toti patru veneam aici, nu stateam cu restul copiilor ce se distrau. Veneam, ne urcam in casuta, si ne puneam in aplicare visul nostru de mici.
"Friends around the world"
Planul nostru a fost mereu acelasi. Sa ramanem prieteni ori ce ar fi, si sa facem impreuna inconjurul lumii. Sa vizitam necunoscutul, sa incercam experiente noi... Dar niciodata nu m-am gandit ca va fi asa. Nu am crezut ca ne vom distanta asa de tare. Dylan a renuntat la ori ce fel de legatura cu noi, nici macar nu ne mai salutam. Lucas a clacat complet din cauza celor intamplate in ultima vreme ... iar ea ... am distrus-o. Am stricat toata prietenia dintre noi doua, si asta a dus la destramarea grupului nostru. Ne-am auto-ditrus.
Nu inteleg cum am ajuns aici. Ce am facut atat de gresit incat sa distrug atat de mult? Oare ... daca nu mai mergem in Miami, totul ar fi fost mai bine acum?
Nu. Totul ar fi fost la fel ca si acum, doar ca mai rau. Mama mi-a promis ca ori ce s-ar intampla va fi acolo pentru noi, si se va tine de promisiune. Nu va lasa pe nimeni sa se apropie de mine. Mi-a promis...
FLASBACK
- He he, nu ma plinzi, flaele !
- Haide surioara, daca mai fugi mult o sa cazi.
- Bnuuu. ma intorc cu fata la el pentru a ii scoate limba dar in urmatoarea secunda ma trezesc pe jos.
- Kay, esti ok? ma intreaba Luca venind langa mine.
- Se putea si mai bine, spun incelcand sa ma lidic dar esuez.
- Stai aici, o chem pe mama.
Luck se ridica de langa mine si fuge spre parintii nostri. O trage de mana pe mama iar acesta se lasa la nivelul lui, il saruta pe obraz apoi se uita la mine. Ii spune ceva fratelui meu iar acesta fuge repede, si se aseaza langa tata la masuta de lemn de langa copac. Mama vine si se aseaza langa mine, in sezut. Imi arunca o scurta privire apoi ma ia si ma pune in bratele ei.
- Esti in regula scumpo?
- Ma doale.
- Stiu scumpa mea, spune si imi sterge lacrimile.
- Mama?
- Da scumpo.
- Cat o sa ma mai doara?
- Pana cand o sa te inveti cu durerea. Odata ce te inveti cu ea, incepi sa suferi in tacere.
- Si nimeni nu o sa stie ca ma doare?
- Nimeni.
- Nici macar tu?
- Eu voi sti tot timpul ce se intampla cu copii mei. O sa fiu mereu acolo pentru voi si nu o sa las pe nimeni sa va faca rau.
FLASBACK
Mama mereu a stiu ce sa spuna in momente rele. A fost mereu acolo pentru mine, iar acum nu pot decat sa ii multumesc pentru sprijinul pe care mi-l ofera. Cobor din masina si o incui. Imi inchid fermuarul de la hanorac si pasesc frioasa in curtea parcului, acum abandonat. Merg pana la scarile din fata casutei si imi las privirea sa urce pana sus unde vad, in toata bezna instalata, un blit de telefon.
Imi pun un picior pe prima parte de franghie, apoi pe a doua, tot asa pana ce am ajus sus. Am intrat si ma in vartit de cateva ori, apoi am mers la gemuletul unde stiam ca exista un creanga destul de groasa si rezistenta, incat se sutina pe putin doua persane.
Am scos capul pe geam si am zambit in sinea mea, cand am vazut blitul si fumul de tigara. Am iesit si m-am cocotat pe aceasi creanga langa ea. Steteam amandoua in liniste privind spre luminile orasului de bateau pana aici.
- Cat o sa ma mai doara Kayla?
- Pana cand o sa te inveti cu durerea, Mira. Odata ce te inveti cu ea, incepi sa suferi in tacere.
- Si nimeni nu o sa stie ca ma doare?
- Nimeni.
- Nici macar tu?
- Eu voi sti tot timpul ce se intampla cu sora mea.