15

188 26 7
                                    

Îmi mângâie fața și se lungește în pat, făcându-mi semn să mă "așez" pe el. Mă conformez și îl sărut puternic, iar el zâmbește și îmi atinge spatele, eu permițându-i să îmi dea tricoul jos. 
Știu că e greșit ceea ce fac, dar acum simt că nu regret nimic. Îmi privește chicotind sutienul, iar eu chicotesc văzându-i expresia feței. E atât de dulce, și nu am cum să neg. Îmi zâmbește, iar după mă sărută, eu dându-i tricoul jos. Nu are cine știe ce pătrățele, de fapt..nu are deloc, dar nu asta contează, trupul îi ardea la propriu, era foarte cald, și pot vedea mica umflătură din pantalonii mei. Mă simt mândră că eu sunt cauza. 

- Nu m-am așteptat, arăți atât de bine! spuse el în timp ce mă examină. 

Am putut simți cum m-am înroșit la față, niciun băiat nu m-a mai văzut până acum dezbrăcată, iar după expresia feței lui, era chiar satisfăcut de ceea ce vedea. 

- Nici tu nu arăți rău, spun eu. 

El pufăiește, după care râde. Mă încrunt, iar el îmi spune: 

-  Haide să nu vorbim despre asta. 

Îmi atinge abdomenul, după care mă sărută până ajunge la sâni. Se uită la mine nevinovat, iar eu spun tăios:

- Nu. 

- Să înțeleg că ești virgină, nu-i așa? râde. 

Înghit în sec. Mi-a picat puțin cam rău. Mă rușinez, și mă duc să îmi caut tricoul ca să îl trag pe mine, deja simt o lacrimă în ochi, nu mă așteptam să râdă. 

- Stai,nu..Uite,îmi pare rău dacă sunt nesimțit, însă, ești atât de frumoasă, și ai un corp atât de bine conturat, încât îmi vine greu să cred că nimeni nu te-a mai atins până acum. Emilia avea dreptate când a spus cât de diferite sunteți. 

- Stai..tu ai discutat cu Emilia despre asta? întreb eu panicată. 

-  După ce am făcut-o de câteva ori, a oftat spunându-mi: 

" - Îmi aduc aminte când am discutat prima oară cu Otilia despre asta. Adică, ea mi-a spus că abia la 18 ani dorește să o facă pentru prima oară, dar eu mereu râd când o aud. Suntem atât de diferite, având în vedere că ea este mult mai timidă decât mine, și că până acum nu a avut nici un iubit."

- Otilia, am observat din prima că ești timidă, și că ești diferită. Cred că asta te face specială, și sincer, mie mi se pare de apreciat că o fată la vârstă ta e încă virgină. Am cunoscut multe fete, și atunci când se recomandau scoteau în evidență faptul că nu mai sunt virgine, ceea ce mă enerva la culme.  Ești atât de fragilă, și de frumoasă, și nu îți place deloc să atragi atenția, ai o urmă de mister ce mă face să aflu al naibii ce e cu tine. 

Zâmbesc la auzul cuvintelor lui. Pentru un moment am crezut că și-ar bate joc de mine, dar cuvintele lui mă liniștesc. Îl privesc drăgăstos, iar el se ridică de pe pat, apropiindu-se de mine, zâmbind, și luându-mi fața în palme. 

- Mă bucur atât de mult că sunt cu tine aici, spuse el și mă sărută. 

- Și eu, spun ușor timidă lăsându-mi privirea în jos.  

Deodată, se aude stomacul meu cum chiorăie, iar simultan am început să râdem. 

- Vrei să îți pregătesc ceva de mâncat? întrebă el râzând. 

- Ești și bucătar? întreb eu. 

- Mă pricep câte puțin din toate. Pune-ți tricoul pe tine, și hai să îți demonstrez în bucătărie, zâmbește și coboară. 

Îmi iau tricoul răvășit de pe podea, și ridic poza mea preferată cu mine și cu familia mea spunându-mi în sine mea: 

-  Nu voi lăsa problemele să îmi strice seara asta, spun zâmbind în timp ce îmbrac tricoul. Cred că e prima oară când mă simt atât de bine. 

Când cobor în bucătărie, îl văd pe Andrei scotocind în frigider, iar la auzul pașilor mei, îmi spune: 

- Sper că nu te deranjează lejeritatea cu care îți scotocesc în frigider. 

- Nu, simte-te ca acasă, răspund eu în timp ce îmi torn apă în pahar. Vrei? 

- Nu mulțumesc, nu îmi este sete. Apropo, tu ce mănânci într-o zi? 

- Depinde, în general sar micurile dejun. Mai iau câte o " bomboană sport" în drum spre școală, spun râzând. 

- Bomboană sport? Știu că te referi la măr. Eu îți recomand să nu sari micurile dejun. Nu îți face bine, dar totuși văd că nu arăți rău deloc. 

- Îmi place foarte mult pizza, și spaghetti milaneze. Cred că e singurul lucru pe care știu să îl gătesc. Tu ce știi să gătești? 

Enigma Otiliei (Versiunea: || Selly FF || )Unde poveștirile trăiesc. Descoperă acum