Dangerous Play

Capitolul Douăzeci și Șapte

LISA

-Lisa, iar ai de completat formularele de eliberare.

-Pune-le lângă celelalte. îmi frec fruntea frustrata și aud cum Aria da drumul dosarelor pe masă.

   Termin dosarele care le începusem de dimineață și le iau pe toate de pe masă. Ma îndrept spre ușă și o deschid cu piciorul. Ma îndrept spre pupitrul unde se afla Aria și le pun pe el. Ma sprijin de pupitru și ma uit la Aria extenuată. Se uita la ecranul de lângă ea și se încruntă ușor. Ma ridic pe vârfuri încercând sa vad la ce se uita. Își ridica privirea spre mine și nu pot descifra expresia de pe față ei.

-Cameron vrea sa mergi pana la el.

   Inima îmi tresalta și închid în sec. Fără sa mai aud ultima parte pe care a vrut sa o zică Aria, intru în lift și îl las sa ma ducă pana la etajul unde se afla fratele meu. Ma sprijin de unul dintre pereți și bat în ritm alert cu piciorul în podea. Ușile se deschid după ceea ce pare o veșnicie și ies val-vartej din lift. Intru în salonul lui și închid ușa. Ma aplec și sprijin de genunchi încercând să-mi trag răsuflarea. Îmi ridic privirea spre Cam. Nu avea nimic. Stătea și ma privea sprijinit de spătarul patului. Se uita confuz la mine.

-Am, c-crezut ca ai p-patit ceva.

-Am vrut doar sa te văd.  Sa știi ca sunt îngrijit bine și nu am nici măcar o durere. Acum vino aici și dă-i fratelui tău o îmbrățișare.

   Zâmbesc și ma apropii de patul lui. Ma aplec ușor încercând ca ocolesc toate firele care încă ii erau atașate de corp. Îl strâng cat de tare pot. Închid ochii și o lacrima se rostogolește pe obraz dar o șterg cat de repede pot.

-Sigur te simți bine? întreb prinzandu-l de mana și privindu-l în ochi.

-Da, sunt cat se poate de sigur ca ma simt bine.

-Ok, acum ca am rezolvat. ma ridic și îmi înfășor mâinile la piept. Am crezut ca ai ceva important, acum scuză-mă dar am o groaza de dosare de completate.

   Ies din salon și ma îndrept înapoi spre biroul meu. Intru și ma așez înapoi pe scaun deschizând dosarul unui pacient care trebuie externat mâine. Copiez datele pe verso și semnez același lucru făcându-l încă de cinci ori.
   După încă jumătate de ora de completat și semnat nu îmi mai simțeam mâna. Închid tot ce aveam pe mijlocul mesei și le pun la margine. Îmi pun coatele pe masa și îmi sprijin capul de palme. O bataie se aude în ușă. Fără sa îmi ridic capul șoptesc un intră. Aud pași care vin pe partea mea asa ca ma las pe spate încă având ochi închiși. Când simt parfumul îmi dau seama ca cel care mi-a intrat în birou era nimeni altul decât iubitul meu. Îi simt respirația aproape de față. Îmi depune mai multe sărutări pe gat ceea ce mă face să suspin și instant îmi deschid ochi. Îmi întorc fața și-l privesc în ochi. Are o sclipire în ochi ceea ce mă face să-mi mușc buza inferioară.

-Ce cauți aici?

   Ocolește biroul și se așează pe scaunul din fața mea. Nu suport distanta pe care a pus-o intre noi. Ma ridic și ocolesc și eu biroul sprijinindu-ma de el.

-Mi-a fost dor de tine. își ridica mana și ma mângâie pe coapsă.

   Ma aplec ușor și ii întorc capul. Avea o urma rozalie pe obrazul drept. Știu ca aceia este de la mine fiindcă chicotesc și îl fac sa se încrunte.

-Ție ți se pare amuzant ca eu am suferit? încuviințez.

   Se ridica într-o secunda de pe scaun și se poziționează în fața mea. Fruntea lui e lipita de a mea, iar ochi nu ni s-au dezlipit nici măcar o secundă.