Dangerous Play

Capitolul Unu

-Lisa ne asculți.?. ies din transa gândurilor mele și ma concentrez pe una din cele mai bune prietene ale mele.

-Scuze, Emily doar că....despre ce vorbeați voi?

Schimb rapid subiectul fiind foarte obosita pentru a mai începe o alta serie de interogatoriu.

-Eu și Cindy vorbeam despre cursa de duminică.

Bat amândouă din palme și chicotesc. De parca nu în fiecare săptămână am cursă pe pistă. E ceva normal pentru noi.

-Și de ce sunteți atât de entuziasmate, în fiecare săptămână am câte una?!

Întrebarea mea le face sa se oprească din chicotind și sa se uite la mine ca și la un om strain. Ei bine Cindy se uita cu amuzament iar Em se uita nervoasa. Le cunosc de la începutul gimnaziului dar uneori nici eu nu le înțeleg.

-Aștept...le readuc cu picioarele pe pământ din lumea lor în care arunca cu, cuțite în mine.

-Ok. începe Cindy. Duminica ca în fiecare săptămână ai cursă, da? aprob ușor insesizabil. Ei bine săptămâna asta e diferita. mă încruntat vizibil iar ea oftează. Nu o sa fie doar de distracție, fiindcă o sa vina cineva care într-un fel a pariat ca te bate. pe față îmi apare un zâmbet drăcesc.

-Fetelor, vă trebui să-mi spăl mașinile dar înainte de asta îmi spuneți cine este? întreb dornica de ai cunoaște identitatea misteriosului tupeist.

-Nici noua nu ne-a spus identitatea lui doar după ce terminați cursa se va afișa în fața ta doar. oftează Emily la final.

-Cu atât mai bine, nici măcar nu o sa știe ce l-a lovit.

Ridic paharul de pe masa și i-au o înghițituri din sucul cu aroma de căpșuni. Odată ce pun paharul înapoi pe masa, telefonul începe să-mi vibreze. Îl ridic și răspund rapid fiind foarte surprinsa de faptul că mă sună de la serviciu.

-Alo.?
-Alo, bună seara domnisoara Crowford, iertați-mă că vă deranjez dar avem o urgență, ați putea veni....
-Ajung cat de repede pot!

Închid mobilul și-l pun în buzunar. Plătesc consumația sub privirile întrebătoare ale fetelor.

-Fetelor se pare ca nici seara asta nu o petrecem împreună. Dar promit să mă revanșez.

Le îmbrățișez pe amândouă și ies din bar aproape doborând o persoană. În drum spre mașină răscolesc în geanta după cheile autoturismului. Odată găsite deblochez autoturismul și intru înăuntru. Pun cheia în contact și pornesc motorul. Fără sa mai aștept pornesc în trombă spre spital.
Ajung în fața spitalului și intru în parcare. Găsesc locul care îmi aparține cu ușurință. Scot cheia din contact, i-au din geanta telefonul și portofelul împreună cu cheile și blochez mașină.
Intru în spital iar o asistenta ma întâmpină cu halatul care are inscripționat numele meu pe ea. Îl îmbrac și așez telefonul și restul în buzunarele destul de spațioase.

-Deci care e urgență?

Întreb în timp ce-mi prind parul blond într-un coc dezordonat, odată ce-o zăresc pe asistenta și ajutorul meu la muncă.

-Acum se îndrepta spre noi o ambulanta care aduce un bărbat de aproximativ douăzeci și șase de ani.

-Cauza accidentului.?

Întreb dornica sa știu mai multe despre cazul respectivului bărbat. Îi ia chiar mai mult decât mă așteptăm să caute printre foi. Iau din mâinile ei puțin tremurânde foile și dau foile una cate una până găsesc ceea ce îmi doream sa găsesc.
Cauza accidentului fiind: un glonț foarte apropiat de inimă.