Anii au trecut. Tot ce odata era verde si viu, acum devenise gri si rece. Adierea de primavara a vantului a fost oprita, iarba umeda a diminetii a fost smulsa iar ploile vaporizate. Totul ajunsese la o perfectiune moarta, fara defecte.
Lumea se schimbase radical. Cei ce odata luptasera pentru a o proteja, azi zaceau in pamanturile nisipoase si acoperite de fiare. La inceput au existat Rezistente, dar au cazut ca frunzele in preajma toamnei. Nimeni nu putea schimba ce era deja implinit.
Totul devenise un oras infinit, monocromatic si pustiu. Cladiri de aceleasi marimi, din metal, locuite de suflete fara speranta in priviri. Oamenii traiau dupa un singur program: trezirea, cele trei pastile ce inlocuiau cele trei mese ale zilei si stingerea.
Cei mai norocosi dintre oameni aveau ocazia sa lucreze sau sa iasa din case, pentru a se ocupa de singura gradina existenta, ce hranea Marea Putere. In fiecarea stat exista o astfel de putere, condusa, spre mirarea toturor, de fiinte umane, sau asa se presupunea.
Nimeni nu intrase sau pasise macar in apropierea Mansardelor de culoare alba, in care acesti conducatori isi luau deciziile. Decizii ce au tranformat Pamantul intr-o sfera metalica, lipsita de viata.
Insa unele lucruri au ramas neschimbate.
In strafundurile pamantului, trecand de toate straturile terestre, intunecatele creaturile ale Iadului isi continuau "activitatile" fara probleme, ne fiind afectati de schimbarile petrecute la suprafata.
In primii ani ai Schimbarii, oamenii, cuprinsi de frica, si-au vandut sufletele, cerand ajutor din partea demonilor, crezand ca Dumnezeu i-a abandonat. Acelea au fost vremuri de prosperitate pentru temnitele Iadului.
Insa cu timpul, oamenii s-au resemnat, acceptandu-si noua viata. In acest mod, pacatele deveneau extrem de rare.
Acest lucru il ingrijora pe heruvimul cazut, Lucifer. Trecusera sute de ani de cand el a fost eliberat din cusca in care ar fi trebuit sa stea inchis pentru eternitate, domnind acum peste milioanele de legiuni impreuna cu cea pe care o asteptase secole la rand.
Nici daca Arhanghelii s-ar fi unit cu intregile ostiri de ingeri, nu ar fi putut sta impotriva binomului cu puteri inepuizabile. Insa a fost pace intre demoni si ingeri, prevenind un razboi ce ar arde Pamantul din temelii.
