Crimele din Murderland

9. Fratele vitreg

I. Certificatul de divorţ

- Emily, ai un frate vitreg? o întrebă Jack încă confuz. Cum este posibil aşa ceva?

- Nu ştiu, răspunse Emily cu stări nepotrivite. Tata nu ne-a spus niciodată că a avut o altă căsnicie!

- Trebuie să plecăm de aici, vine cineva!

Nu au apucat. Norma a intrat peste ei.

- Copii? Ce cautăţi în biroul unui agent? întrebă jurnalista. Draga mea, ce ai acolo?

Emily nu apucase să ascundă înapoi certificatul, încât jurnalista i l-a luat forţat din mână.

- Aha, vă interesează detalii despre Melissa Cornell, din câte văd. Plecaţi acum până nu o sun pe Emma!

Jack şi Emily au plecat în grabă. Odată ce au ieşit din birou, Norma a fotografiat cu telefonul certificatul, apoi l-a pus la loc şi a plecat.

- Cine naiba este Dylan?! reîntrebă Jack în timp ce urcă în maşină alături de ea.

- Nu ştiu, Jack. Însă vom afla!

II. Va trăi sau va muri?

În timp ce Spencer a ieşit din cimitir, destul de speriată, se lovi de cineva la ieşire. Era fiul Melissei.

- Scuze! zise Dylan, însă Spencer încercă să-şi ascundă faţa plecând tăcută.

Îndată ce fiul a ajuns la mormântul lui Patrick, şi-a văzut mama sângerând.

- Nu, nu, nu! Mamă! Mamă, trezeşte-te! 

Şi-a scos telefonul din buzunar şi a sunat la ambulanţă. Dylan a verificat să vadă dacă mai are puls, nu ştia. Deveni din ce în ce mai speriat.

Ambulanţa a sosit după câteva minute şi a transportat-o la spital. 

După un sfert de oră, la spital. Melissa era la Reanimare, alături în cameră de fiul său.

III. Legături interne

Jefferson a fost sunat de către Dylan de pe telefonul mamei sale. El, alături de Linda, au pornit înspre spital. Spencer rămase acasă. Linda a sunat-o pe Emily şi i-au spus să se întâlnească la spital.

Într-un sfert de oră au ajuns. Dylan îi aştepta pe holul spitalului. Cei patru (Jeff şi Linda, împreună cu Jack şi Emily) l-au observat.

- Jefferson! preluă Dylan înspre ei. Mă bucur că aţi venit! Sunt agitat şi mi-e teamă că mama...

- Gata, calmează-te, Melissa îşi va reveni.

- Tu eşti Dylan, nu-i aşa? întrebă Emily.

- Da. Probabil că nu trebuia să ne cunoaştem, cu toţii, astfel.

Făcuse o scurtă pauză privindu-şi mama.

- Mă tot întreb cine a putut să-i facă una ca asta mamei mele, nu a greşit cu nimic!