Crimele din Murderland

1. Davis Radio

Helena, Montana, 30 septembrie 2017

Oră de seară, momentul oportun pentru Oliver de a-şi începe emisiunea în direct din studioul Davis Radio, cu sediul în Helena.

S-a aşezat pe scaunul său cu rotile, din piele neagră. Îşi reglă microfonul şi căştile, pregătit pentru cele trei minute scurte de prezentare. În 3, 2, 1. Ora 20:00.

- Bună seara doamnelor, domnişoarelor şi puicuţelor, să nu uităm şi de domni şi vagabonzi, mă numesc Oliver 'Glumeţul' Davis şi bine aţi revenit pe frecvenţa voastră favorită, Davis Radio.

Aruncă o privire peste foile cu replicile sale, cât şi cu ştirile şi anunţurile tipice 'glumeţului'.

- Din câte aţi putut observa, afară-i vreme caniculară, chiar şi la această oră. În Helena s-au înregistrat la ora 04:00 PM aproximativ 31 de grade Celsius, şi în Murderland cu zece mai puţine. Cu alte cuvinte, până şi vremea a ajuns să respingă acea zonă, nu doar turismul.

Râse privind din nou foile.

- Nimic grav în acest caz, putem spune. Să facem o puţintică recapitulare de seară. Anul acesta s-au înregistrat 33 decese-crime în Murderland, 24 de decese la Logodna din August şi 9 decese realizate de făptaşii-sinucigaşi, Albert Hale şi Spencer Riverson.

Şi-a întrerupt cuvintele auzind scârţâitul imaginar al uşii din spatele său. S-a întors, nu era nimic. Uşa era neclintită. Fără frică şi cu nevoia de a-şi continua discursul virtual de moderator, continuă.

- Le vom lua în ordine, acele 9 persoane nevinovate a căror protecţia nu a fost asigurată de nimeni, nici măcar de către Departamentul de 'Prostie' din Capitală, sunt...

Din reflex, se uită în spate. Simţind un aer rece şi apăsător venind de sub pragul uşii urcând asupra cefei lui. Continuă. Ştia că este doar în imaginaţia lui.

- Amanda Shop şi Nicola Shop, un medic legist, Miguel Shop, Patrick Spring, Eric Shop, Norma Bates, Dylan Cornell şi un ofiţer. Cauza morţii fostului primar, Eric Shop, este încă necunoscută. Martorii prizonieri spun că acesta a fost ucis, dar nu le putem da dreptate unor prizonieri, nu-i aşa? Apoi, nu în ultimul rând, despre Norma Bates vă pot spune că şeful de la CNN s-a revoltat enorm pe seama celor de la Departament dându-i chiar în judecată pentru neglijenţă abstractă, iar aceştia au discutat cu Congresul pe seama unui tip de reformă, imediat după masacrul de la Logodna din August. Încă nu ştim despre ce e vorba.

Răsuflă uşor, cu calm şi fără teamă. Aerul rece îi înconjură întreg corpul. Simţea oarecum că cineva este lângă el, însă nu trupeşte. Simţea un spirit. Înnebunise.

- În orice caz, Murderland nu mai este un loc sigur pentru nimeni! Oraşul devenise viral în mod negativ, atât naţional, cât şi internaţional. Multe state din Uniunea Europeană vorbesc despre incapabilitatea jusiţiei americane de a ţine în frâu aceste masacre nemaiîntâlnite în America din 1776 încoace. Şi voi, dragii mei, cred că v-aţi dat seama, nu-i aşa? Cel mai prost stat din America. Montana. Crime peste crime, nimeni nu face nimic. Deja totul devenise patetic, iar eu însumi vreo schimbare! Voi nu?

Se ridică de pe scaun, lăsă nişte piese muzicale să cânte liniştite şi coborî la tonul zgomotos al apelului ce sună din plin. Ridică celularul negru către ureche.

- Davis Radio, cu ce vă pot ajuta? răspunse el.

- Fiule? Însfârşit ai răspuns, unde erai? întrebă o femeie, cu o voce pe care o putea recunoaşte oricine.

- Mamă? reluă Oliver privind căsuţa cu notificări de pe celular (3 apeluri pierdute). Of, scuze, eram în studio.

- Nu, stai liniştit! răspunse cu un zâmbet ce îi afectă în mod pozitiv vocea. Am vrut doar să aud ce faci, peste două zile vor începe studiile la facultăţi. Ţi-ai efectuat transferul pentru al doilea an?

- Da, am depus deja transferul, în plus, am vorbit cu decanul despre ce trebuie să fac şi m-a ajutat el. Când a auzit că eu sunt fiul Jessicăi Davis a fost uimit, credea că ai murit la acea logodnă... ce idiot! Oricum, mâine voi pleca din Helena şi voi veni în Murderland. Tu eşti bine?

Băieţelul Davis nu avea habar ce se întâmplase la acea logodnă, doar nişte cadavre arse. Şi din cauza asta, obrazul drept al mamei lui a fost ars în urma exploziei, rămânând doar cicatrici şi mustrare.

- Ăh... da, desigur! zise ea, atingându-şi cicatricile de la obraz cu mult regret, auzind în minte ţipetele de agonie a multor oameni din acel conac. Îşi amintea cum a dat dovadă de laşitate atunci când ieşise de acolo, prin ieşirea din spate, unde se afla Emily şi Jack, prăbuşiţi pe pământ în urma exploziei. A fugit de acolo, nu i-a ajutat. Nu a ajutat pe nimeni, pe absolut nimeni.

- Abia aştept să te văd, mamă! Îmi este teribil dor de tine!

- Şi mie de tine, fiule, să ai grijă de tine. Te iubesc!

- Şi eu te iubesc, mamă! 

Apel închis. S-a reîntors în studio cu o privire temută de daunele imaginaţiei sale întunecate. Fie ca Oliver Davis să fie demn pentru o asemenea facultate, păcat că nu va fi aşa. Nici pe departe.

-----------------