Pentru totdeauna

15 1 1
                                    

Privind-o în ochi cu atâta iubire pentru el, ea neştiind de acest sentiment dar totusi simţindu-l , fără nicio evitare o luase în braţe strângând-o atât de tare de aveai impresia că nu îi mai da drumul niciodată. Carto asta şi voia.

Au mai vorbit câte ceva. S-au înţeles atât de bine. Râzând, zâmbind, supărându-se unul pe altul, dar supărarea nu ţinea mult strângându-se iar în braţe. Practic se comportau ca un cuplu dar Elina nu era cu chestia cu "iubirea" ,nu o înţelegea chiar dacă aceasta era lângă ea.

Mama Elinei o chema pe aceasta să aducă prajituri în camera lor.
Elina se dusese şi se aşeza din nou în pat langa Carto, oferindu-i prăjiturile.
-Mama ta le face atât de gustoase, zise Carto, dar tu eşti de mii de ori mai dulce ca ele.
Elina roşii şi îi zâmbi atât de dragut încât aveai impresia că e un bebeluş şi nu mult ai şi îl mănânci. (Mintea lui Carto).
- Tu ne întreci şi pe mine şi pe ele!  ,zise Elina complimentându-l şi mirandu-se de unde a scos aceste cuvinte pe gură. Ea care habar nu avea şi nu s-ar fi putut gândi niciodată că ar putea să facă cuiva aceste complimente drăguţe.
Carto iar o luase în braţe, pupand-o pe obraz, şi parcă nevoind să se mai oprească. Dar parcă acel moment, dintr-o dată îi duse mintea în trecut acum mulţi ani. Amintindu-şi de Josh, când a pupat-o de ziua ei, şi ea era atentă mereu la obrazul ei. Dintr-o data s-a ridicat şi l-a privit într-un fel ciudat. Carto parca nu înţelegea nimic, ea se simţea ca şi cum amintirea ei s-ar repeta într-un mod ciudat. Dar apoi Carto îi zise :
-Amintiri vechi, nu?
Elina surprinsă şi nemaiavând niciun dubiu că Carto e reflexia ei în oglindă, de data asta în loc să privească înspre pământ, l-a privit în ochi cu o mirare şi o seriozitate neimaginabilă. Zicând,
-Da... Chiar trebuie să mă cunoşti atât de bine, străine?  ,zise ea zâmbind intr-un fel dragut.
-Da!  Strainul e cu tine şi te va ajuta mereu!
Aceste cuvinte fuseseră spuse cu atâta încredere în sine, încât o făcuse pe Elina să nu isi mai dezlipeasca privirea de la el.
-Eşti minunat!
-Sunt minunat de când te-am cunoscut! Tu eşti perfectă!
-Eu sunt perfectă de când te-am cunoscut pe tine!
- Mereu?  ,zise Carto întinzându-i mâna în semn de dacă o apucă să nu o mai lase niciodată.
- Nu!  ,zise ea privindu-l mai atent şi in clipa aceea se simţea o durere în ochii lui Carto,  Pentru totdeauna!

Adevărul din ochiUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum