Capitolul VI

74 7 1
                                    

Nihan

Prietena mea era ajutată de câteva carrye pentru a se îmbrăca. Azi e ziua nunții și sincer nu mă simt prea bine.

M-am apropiat de ea și ne-am privit câteva minute în oglindă. Nu zâmbea, nu țipa ,nu plângea.... gesturile, corpul și mimica nici unul dintre acestea nu emana nimic....nici un sentiment de ură față de el, nici de bucurie....îmi e așa de frică de ce va urma...

-Zâmbește, draga mea! Azi e ziua nunții! Arată-le că ești puternica și o luptătoare! Până la urmă, nu vei păți nimic! Am incercat sa o liniștesc, dar voința mea era în zadar.

-Ști, vechii egipteni aveau o credit ta frumoasă despre moarte. Când sufletele lor ajungeau la intrare in rai, paznicii le puneau doua întrebări. Răspunsurile la acestea determinau daca aveau voie sa intre sau nu: "Ai găsit bucurie în viață?" ; "Viața ta a adus bucurie altora?". Așa mă simt eu! Poate că am sa îmi găsesc și eu fericirea, însă nu azi ,nici mâine....poate in altă viață.....of, as vrea sa fiu undeva sub pământ acum! Cuvintele tele ei mă surprind și pe mine și pe Zeynep. Nu am mai auzit-o vorbind așa de cand era îndrăgostită de cineva....ceea ce sa întâmplat când avea doar nouă ani.

-Draga mea , moartea pune capăt u ei vieți, nu unei relații! Sema a sărit de undeva din spatele camerei.

-Stiu asta dar, eu nu vreau să trăiesc pentru alții, vreau sa fac ce știu că este corect pe trupul mine. Și da știu, asta va poate rani pe voi, dar eu nu încerc, ci fac ....poți fi sigură! Se arunca pe pat lăsând o lacrima să curgă.

-Oh, ce sa întâmplat? Îți e frica de ziua asta? Ayșe alare în tocul ușii. Charlotte fierbea de furie. Atmosfera dintre ele două nu era una bună. Trebuia să liniștesc apele cumva....

-Ayșe? Ce zici daca ai veni cu mine sa îi pregătim pe Hande și Ozan? Îmi face semn să o urmez. Chiar daca nu îmi place să stau cu ea, o fac pentru prietena mea!

Charlotte

M-am uitat pentru o ultima oara în oglindă. Cele trei tinere ce mă urmau, așteptau cuminți lângă ușa camerei mele. M-am întors cu lacrimi in ochi și am pornit spre sala unde se va ceremonia căsătoria.

Când am văzut câtă lume e aici. Toți și-au pus privirile pe mine. Mi-am așezat scârbită până peste cap mana in mana lui. Ne-am oprit în fața altarului frumos aranjat. M-am întors pentru o clipa cu fata la cei din sală. Zeynep era tristă, Nihan îmi făcea semne să zâmbesc, iar mama....mama îmi arată sa stau dreapta. Chiar și în aceste momente complicate de gândește la aspectul fizic? Nu mă miră...

-Charlie Harold Cristofor Galip, o iei sub protecția ta pe Charlotte Enrica Elisabeth Urlike? Mă uitam la el cu o fata de nedescris. Așteptăm un mare "Nu" ,iar apoi sa sar pe pereți de fericire...dar...

-Da! Am împietrit instant. Știu că fac asta pentru a îmi proteja familia, dar ce se întâmplă cu fericirea mea?

-Charlotte Enrica Elisabeth Urlike, îl iei de sot pe  Charlie Harold Cristofor Galip și îl vei iubi până când moartea va va despărți? M-am uitat din nou la prietenele și mama mea. Cele două dădeau din cap negativ. Ayșe zam ea diabolic, iar mama îmi aruncă o privire fulgerătoare.

-......Da.....am spus aceste cuvinte cu greu. Dar ziua răzbunării mele va sosi.

Inelul mi-a fost pus pe deget ,în timp ce eu mă uitam prin toată sala ,că sa il găsesc pe Carlos. Nu se arăta....daca a pățit ceva? Nu am să permit...

Hei, hei, hei....nu vă țin prea mult doar vreau sa va mulțumesc pentru numărul de urmăritori....mersi!

LegământulUnde poveștirile trăiesc. Descoperă acum