Legământul

capitolul XV

Charlotte

Mi-am luat pe mine haina, pe Hasan și Merve și am pornit spre gradina unde o voi întâlni pe mama. Am să îi propun să se întoarcă la palat, dar fac asta doar pentru a dezvălui adevărul.

Așteptam, însă nu se vedea nici urmă de mama mea. Din spatele unui copac apare o femeie, cu un cos cu flori in mana. De obicei nimeni nu trece de gărzile regale! Ce se petrece aici?

-Maria ta, scuzați îndrăzneală mea , însă am venit imediat ce am aflat că țara va avea un nou urmaș! Unde este sahzladeaua? Ochii îi sclipeau de sinceritate ,iar buzele îi erau foarte rozalii.

-E chiar aici! Merve, îl poți aduce pe Hasan? Îl iau in brate și o las să privească spre copilul din brațele mele. Ochii ei albaștri se umplură imediat de lacrimi. Nu ar trebui sa fie fericită?

-E foarte drăgălaș! Își duse mâna spre fața lui. În acel moment mama vine spre noi, ordonând hatmanului să rămână în spate.

-Charlotte! Vino! Mă trage de mana și o lăsa pe femeia al cărui nume nu il știu.

-Ce te-a apucat? Nu poți să îl arăți tuturor oamenilor! Acea femeie e blestemată! Nu îmi venea să cred urechilor.

-Ce? Cum?Cine este?

-Numele ei este Filiz și făcea fel și fel de omagii închinate spiritelor, vorbea cu ele, și chiar citea in cafea! Am înțeles că ea a rămas grea cu un spirit! Ultima parte nu o prea cred însă....

-Mamă, stai! Deci tu vrei sa spui că acea femeie e un fel de vrăjitoare? E o mare nebunie ceea ce spui tu acum! Dar uite....el e nepotul tau! Îl ia in brate și se uita la el cu atenție. Și mai am o surpriza! Vei sta din nou cu noi la palat! Ce zici?

-Sti prea bine că am sa vin! Însă fratele tău....

-Stai liniștită, am sa vorbesc eu cu el! Dar ,te rog, să nu întârzi! Așa petreci și tu mai mult timp cu nepotul tau, bine?

Aprobă apoi pleacă. Merve se uita la mine cu ochii speriați. Oare să fie adevărat?

Când am ajuns la castel, tot ce vedeam era doar Sema.

-Regina, regele Charlie vrea să mergeți,împreună cu Hasan, în odaia dumneavoastră! M-am uitat ciudat la ea, dar am înțeles că vrea doar sa îmi vorbească.

Urcam scarile și parcă acestea nu se mai terminau. Am deschis ușa și l-am văzut pe Charlie. Îmi face semn să il dau pe Hasan. Nu vreau să îl atingă! Nu las eu un copil in grija lui! Mai ales pe fiul meu!

-Charlotte, nu sunt un balaur să mănânc copii și sunt sigur că îl strângi prea tare in brațe! Fara să îmi dau seama am început sa îl strâng foarte tare. Dar despre faptul că el nu e un balaur care mănâncă copii....aici îl cam contrazic!

-Nu îl las pe mâna ta nici să știu că mor! Am vrut sa plec însă mă prinde de braț.

Neslihan

Mergeam spre odaia prietenei mele când, îi văd pe cei doi discutând. Observ că el o strânge de braț. Bestia! As vrea sa merg sa îl învăț eu minte însă nu mă ridic la "rangul de a atinge un rege".

-Neslihan....sar speriata aproape căzând pe jos.

-Ai, Carlos....mai speriat! Acesta vrea sa intre in camera însă îl opresc.

-Nihan, ce se petrece? Știu că tine la Charlotte și dacă ar păți ceva din cauza acelui netrebnic, mai mult ca sigur l-ar otrăvi!

-Ăăăămmm.....nu poți intra acolo! Se....de fac deratizări! Am incercat să îl mint însă el mă cunoaște.

-Da-te! Mă da la o parte și vede tot....mi-am pus mâna la ochi și am rămas așa. Am putut simți cum de uita la mine. De ce nu ai venit să îmi spui? De ce, Nihan? De ce? Mi-am îndepărtat încet mana de la ochi.

-Frate....

Charlie

-Charlotte, până la urmă acesta va fi copilul meu vitreg, iar tu...mama lui vitrega! Eu am vrut doar sa îmi fac datoria de tată! Ochii ei erau plini de ură ,dar și supunere in același timp.

-Acest copil nu va fi niciodată al tau! Cu fiecare cuvânt rostit îi strângeam brațul din ce in ce mai tare.

-O ba da...nu uita! Ești aici de bunăvoie...altfel ști ce se întâmplă cu secretul tatălui....

-Taci! Șantajist netrebnic ce ești! Sa nu îndrăznești să scoți vreun sunet despre tatăl meu! Șia tras brațul din mana mea ,apoi o vad cum pleacă spre ieșire. De oprește brusc când în fața ei apar Neslihan și Carlos.

Privirea acestuia cade pe brațul ei. Aceasta își acoperă brațul cu materialul de la rochie. Nihan o prinde de mana și o trage spre ea. Nu mă așteptam să îi văd și pe ei aici dar....

In scurt timp am rămas singur in odaie. Sper ca totul sa fie ca înainte.