Legături de spirit (spin-off "Academia Vampirilor")

Unu

Povestea aceasta este dedicata fanilor seriei "Academia Vampirilor" de Richelle Mead. Povestea este cum vad eu viata personajelor in continuare. Sper sa va placa. O sa postez momentan doar primul capitol si daca reactiile sunt pozitive, voi continua. Sper sa va placa! 

*** 

UNU

—Nuuuu!

 Deși țipam cât de tare puteam, nici unul dintre cei prezenți nu păreau să audă. Râdeau și arătau spre mine. Încercam să mă zbat, imploram, ceream ajutor. Țipam după Jake să mă ajute sau să îmi explice ce se întâmpla și de ce îi torturau pe oameni aceia. Chiar dacă nu cunoșteam pe nici unul dintre ei, simțeam că mi se frânge inima. Mă uitam la bărbatul brunet care se zbătea asemenea unui peste încercând  să scape, strigându-mi că totul va fi bine și mă va scăpa din acel loc.

  —Stai calmă, prințesă! Se va termina curând, îmi spuse bărbatul cu ochi roșii și pielea de culoarea cretei. Bărbatul care îl tortura pe cel brunet .

  Creatura cu ochi roșii se aplecă asupra brunetului și cu o smucitură a brațului îi rupse gâtul. Am țipat.

Când am deschis ochi eram din nou în camera mea liniștită și întunecată, luminată doar de lumina lunii ce pătrundea pe fereastră. Era a treia oară săptămâna aceasta când aveam acest coșmar. Mama începea deja să se îngrijoreze. Ba chiar a vrut să mă ducă la un psiholog, dar am susținut că sunt bine și că probabil era ceva pe bază de stres. Însă visele continua de aproape un an. Nici nu mai știu câte nopți albe am avut de frica unui nou coșmar. La început au fost diferite. Altul în fiecare noapte, unul mai îngrozitor ca cel precedent. Însă de vreo lună am același coșmar și de fiecare data, bărbatul brunet moare privindu-mă în ochi.

  Dimineața nu s-a grăbit sa apară. De parcă timpul stătea în loc. Undeva pe la 5 dimineața, am reușit și eu să adorm. Un somn liniștit lipsit de orice vis. Când am deschis ochi era ora 2, iar telefonul suna fără încetare.

  —Alo?

  —Of, slavă Domnului! De dimineață te sun și tu nu răspunzi!

  —Dormeam, Ash! Care e urgența?

  Ashley scoase un sunet de iritare, semn că îmi scăpa ceva important.

  —Urgența este că petrecerea este începe în câteva ore, iar tu trebuia să te vezi cu mine și Mason la Just Café pentru a stabili ultimele detalii legate de petrecerea lui Alex! Și am hotărât ca noi să ne vedem mai devreme pentru a ne căuta rochii! Thea nu pot să cred că m-ai lăsat baltă!

  —Nu te-am lăsat baltă. Pur și simplu am dormit. Îmi pare rău!

  Ashley oftă exasperată. Nu că ar fi fost prima dată când eu dormeam în loc să mă văd cu ea. Dar Ash a mea mă ierta mereu.

  —Mă îmbrac imediat și pornesc spre mall.

  —Nu mai contează, oftă Ashley. Eu mi-am luat deja rochia. Îl sun pe Mason să vină să te i-a de acasă și ne vedem toți la Just în 15 minute. Hai lasă lenevitul în pat și pregăteștete.

  —Ok, iubirea mea.

  Am închis telefonul și am sărit din pat.

  —Tu la ce te uiți, m-am răstit eu la Aky, câinele meu. Trebuia să mă trezești! Aky nu făcu decât să se uite amuzat la mine. Trădătorule, am spus eu. Trebuia să mă întâlnesc cu Ashley, și tu nu m-ai trezit când a sunat telefonul.