Doare!

VESTILE

  Ma trezesc noaptea. Imi era sete asa ca m-am dus sa beau niste apa. Stiam ca nu o sa mai pot dormi, deci m-am schimbat de pijamale si am iesit afara. Era ora 03:37 asa ca nu era nimeni pe strazi. Mai bantuiau pe cer bufnite sau pe trotoare pisici vagaboante. Era liniste, exact ce aveam nevoie.
Ma trezesc gandindu-ma la tata si la Clara a lui. Era normal sa fie cu ea! Avea vreo 20 de ani si, evident, avea forme. O uram! Il uram pe tata! Cum putea sa o inlocuiasca pe mama, care era atat de.... de buna, de blanda, de pura, cu o tarfa nenorocita de 20 de ani! Acum il uram mai tare decat niciodata...
"Ar trebui sa ma intorc..."
Cand ajung acasa el ma cauta peste tot, speriat. Nu ma vazuse inca. Urla prin casa dupa mine. Cand se intoarce spre mine si ma vede, parca inlemnise
Eu: Scuze... am fost la o plimbare... nu puteam sa dorm...
El: Tu stii cate e ceasul?
Eu: Da... scuze...
Se uita la mine cu o privire infuriata dar in acelasi timp si fericita.
Nu vroiam sa ma cert cu el asa ca nu am facut decat sa il sarut pe obraz, sa ma schimb in pijamale si sa ma pun in pat.
El se pune langa mine si ma strange tare. Prea tare
El: Daca nu poti dormi trezeste-ma, nu ma lasa asa. Nu stii cat de tare m-am speriat.
Eu abia mai puteam sa respir dar tot imi scapa un tipat. El imi mai da drumul, asa in cat sa pot respira. Era un dulce dar putea sa ma omoare usor...
Eu: M-ai strans cam tare. Abia mai puteam respira!
El: Imi pare rau. Dar chiar m-am ingrijorat.
Ma intorc cu fata la el si incerc sa il strang la fel de tare in brate dar nu prea reusesc. Eu sunt mica, fata de el.
El: Ha ha! Nu o sa reusesti!
Eu: Nu e corect! Eu sunt mica, fata de tine!
El: Gata, hai sa ne culcam. Maine avem scoala.
Eu: Oh, da... dar nu pot sa dorm!
El: Doar inchide ochii. De restul ma ocup eu.
Nu cred ca aveam de ales... inchid ochii si el ma "ascunde" in bratele lui. In cateva minute adorm...

???: CE?!
"Ce... ce naiba se intampla...? Cat e ceasul?... El unde e...?"
Imi deschid telefonul. ERA 09:30!
???: Nu! Nu se poate! Cand s-a intamplat asta?
"Cum de nu a sunat alarma? Si ce se intampla jos?"
Cobor scarile si il vad pe el, transpirat si... in transa. Vorbea la telefon cu cineva.
El: De ce nu m-ati sunat inainte, idiotilor!
-------
El: CE?! Bine ca atunci cand... isi facea rau singur din cauza voastra, erati fericiti!
Eu cobor la el si ii pun mana pe umar. Cand se intoarce al mine ii vad ochii, plini de lacrimi.
------
El: Credeti ca asta nu ar trebui sa ma afecteze?! Ati pierdut un copil, dar fizic. Acum vreti sa il pierdeti si pe celalalt?
------
El: Nu in sensul ala!
------
*inhide*
Eu: Ce s-a intamplat?
El avea lacrimi in ochi.
El: Mereu i-am iubit pe parintii mei... i-am iertat chiar si cand mi-am pierdut fratele din cauza lor... dar acum...
*Il imbratisez*
Eu: Ce s-a intamplat?
El: Parintii mei divorteaza... tata a inselat-o pe mama si oricum nu se mai intelegeau de la moartea fratelui meu...
Il simt cum ma strange mai tare.
El: Sti cine era femeia cu care tata a inselat-o pe mama?
Eu: Nu cred ca o cunosc...
El: Ba da! O cunosti si o urasti!
Eu: Ce?! Nu! Nu!
El: Ba da! Ea e!
Eu: Nu cred ca e CLARA!
El: Ea e... Clara Shinter.
"Clara Shinter... ăsta era numele meu de familie... deja isi spunea Clara Shinter.... erau logoditi si ea il insela pe tata... vroia doar banii lui...."
Stam imbratisati, asa, fiecare in gandurile lui.
El: O sa ma urasti pentru asta?
Eu: Tu nu ai nici o vina!
El: Poti sa mergi azi la scoala?
Eu: Nu e cam tarziu?
El: Mda...
Acum imi suna mie telefonul. Era tata... nu venea o veste buna. Simteam asta.
Eu: Alo...
Tata: Buna scumpo, am o veste!
Eu: Buna sau rea?
Tata: Buna! Vroiam sa...
Eu: Daca vrei sa imi spui ca va casatoriti in cateva zile, doar sa stii, eu nu vin. Tarfa aia te inseala si tu nici nu stii. Esti numai dupa formele ei!
Tata: CE?! Si de unde sti, ma rog, ca ma inseala?
Eu: Stiu cu cine! Dar nu o sa ma crezi! Iti stau in cale formele!
Tata: Si pe asta de unde ai scos-o?
Eu: E evident! Daca te uitai la caracter, nu o puneai pe tarfa aia in locul mamei, care era atat de... de speciala!
Tata: Mama ta a fost trecatoare! Dupa cum vezi, nu mai e!
Eu: TE URASC! DU-TE CU TARFA TA CU TOT! UITA-MA ODATA! POTI AVEA ALTI COPIII CU EA! POTI SA NU MA CREZI! NU IMI PASA! EU AM INCERCAT!
Si cu asta, ii inchid.
El: Nu te-a crezut...?
Eu: Nici nu ma asteptam sa ma creada...
El: Ce naiba e cu vietile noastre?
Eu: Nu stiu... poate asa trebuie sa fie... poate ca nu meritam sa avem mai mult de o saptamana fericita....
El: Macar ne avem unul pe altul...