Doare!

NU TE CUNOSC!

Dupa asta am plecat in parc. Ei s-au dus acasa dar eu trebuia sa ma linistesc asa ca m-am dus singura in parc.

Acolo o vad pe Andra cu prietenele ei. Ii arunc o privire scurta si ma indepartez dar ea vine dupa mine.
Andra: Ce faci scumpo?
Eu: Nu te cunosc.
Andra: Serios? Asa de frumoasa m-am facut?
Eu: Zise gorila...
Ea se enerveaza si ma trage de par.
Eu: Ce e cu tine? Ataci strainii pe strada?
Am cam tipat asa ca oamenii isi intorc privirile spre noi.
Andra: Tu! Tu mi-ai furat iubitul si acum ma faci de rusine?
Eu: Nu ti-am furat iubitul. Nici nu erati impreuna. Erati prieteni si tu doar profitai de el. Si nu te fac de rusine. Doar nu am chef sa vorbesc cu vacile!
Andra a ramas cu gura cascata. Toti se uitau urat la ea. Eu... eu doar am plecat.
M-am intors acasa, unde erau toti. El vorbea la telefon, altii dormeau sau se uitau la televizor.
Eu ma duc in camera mea si imi pun castile. Dupa o jumatate de ora vine el si se pune langa mine.
El: O sa fie bine..
Eu: Cand? Trebuia sa ma gandesc! Trebuia sa ma astept! Fericirea... pur si simplu nu e decat temporara!
El: Asa o fi. Dar macar e!
Eu: Prea putina pentru o viata intreaga...
El ma saruta lung si ma inbratiseaza, cum poate, fiind in pat.
Mie imi dau lacrimile. Incep sa plang tot mai tare. Nu mai vroiam sa imi dea drumul. Vroiam sa stau acolo, la el in brate, protejata, sa stiu ca e cineva cariua ii pasa de mine.
Eu: Am obosit... am obosit sa il mai suport pe taica-miu, pe asa zisa "mama" si pe altii! Ce am facut? Cu ce am gresit? Ce am facut sa primesc asta? Eram asa fericita! Eram asa bine! Eram cu voi, aveam o familie adevarata! Ma simteam iubita, aveam... fericire! De ce nu mai poate fi asa? Cu ce am gresit? Ce am facut? CE NAIBA AM FACUT?
El ma stange mai tare in brate.
El: Tu nimic. Dar uneori oamenii nevinovati platesc pentru greselile altora.
Eu: De ce?
El: Nu stiu...
Eu: Vreau sa mor...
El: Nu mai spune asta niciodata! Ce ma fac eu fara tine?
Eu: Gasesti pe alta.
El: Nu vreau alta! Te vreau pe tine! Doar pe tine!
Ma stange iar in brate si ma saruta pe frunte. Eu incep sa plang mai tare si sa dau cu pumnii in el. Nu dadeam tare dar dadeam. De nervi. Si el nu spunea nimic. Ma lasa sa dau in el si sa ii murdaresc tricoul cu rimel si lacrimi. Dupa o jumatate de ora ma mai linistesc dar raman la el in brate.
Eu: Nu te doare cand fac asta?
El: Nu. Pentru ca stiu ca iti face bine.
Eu: O sa incerc sa nu mai fac asta.
El: Nu trebuie. Nu dai asa tare.
Eu: Hei!
Incep sa chicotesc.
El: Pentru mine esti mica inca!
Eu: Pai tu esti mai mare ca mine! Nu e corect!
Incep sa rad si sar pe el si il dau jos din pat. Cadem amandoi, eu peste el. Incep sa rad. Mai plangeam dar putin, mai mult radeam.
El: Imi place sa te vad fericita.
Eu mai zambesc odata si il pup pe obraz.
Eu: Da-ti jos tricoul! E plin de rimel si e ud!
El: De cand esti asa dornica?
Incep sa rad si ma dau jos de pe el.
Eu: Ma duc sa vad ce fac ăia jos.
El: Eu ma duc sa imi schimb tricoul.
Eu chicotesc umpic si plec jos. Acolo ăia isi faceau de cap.
Eu: CE E CU FUMUL ĂSTA DE TIGARA? MARC!
Marc: Ups! Am uitat regula..
Eu: VA BAT! Hai afara ca e tarziu! Aveti si voi case!
David: Da dar cu doi dobitoci numiti "parinti"!
Eu: Ete na!
Intr-un final reussc sa ii scot si sa scot si fumul ala oribil de tigara. Da, si eu fumez, dar mai rar si nu in casa.
Eu: Eu ma duc sa ma culc. Sunt cam obosita si iritata...
El: Ok.
Urc scarile incet. Chiar eram obosita, dupa ziua asta...
Ma trantesc in pat si imi iau telefonul. Stau putin pe telefon si ma culc. Pana sa adorm simt cum cinveva se lipeste de mine si isi pune bratul in jurul meu.
El: Te iubesc! Nu ti-am mai spus de mult.
Eu: Nici nu mi-am dat seama ce mult imi lipsea..
El ma strange mai tare si adormim asa.

A doua zi ma trezesc tot la el in brate. Ii dau bratul de pe mine si ma duc sa ma imbrac. Imi iau niste pantaloni scurti negri si un tricou la nimereala tot negru. Cand ma uit in oglinda observ ca e al lui. Dar nu ma deranja. Imi statea bine. Imi piaptan parul dar il las liber. Imi iau niste tenesi negri si ies in parc. Trec pe langa o gasca de baieti care jucau fodbal si unul imi da cu mingea in picior.
Eu: Mhm..
???: Scuze! Esti bine?
Eu: Da, da, sunt bine.
???: Stai! Tu nu esti de la noi de la scoala?
Ma uit la tip. Chiar era de la mine de la scoala.
Eu: Um... ba da.
Tipul: Răzvan.
Eu dau mana cu el si ii spun numele meu. Imi zambeste si incepem sa povestim. Parea de treaba.
Răzvan: Ar trebui sa ma intorc la baieti. Ăm... nu ai vrea sa ne întâlnim diseara in parc? Pe la 18:00?
Eu: E... o întâlnire?
Răzvan: Se poate zice si asa..
Eu: Scuze, am iubit. Daca vrei ne putem intalni la un footbal sau ceva.
Răzvan: A.. scuze atunci...
Eu: E ok. Deci?
Răzvan: Bine...
Ii zambesc, il salut si plec. Imi pun căștile si imi continui plimbarea, dar spre casa.
Cand intru in casa el ma astepta.
El: Unde ai fost?
Eu: În parc.
El: Cine era baiatul ala?
Eu: Stai. De unde sti de el? M-ai urmarit?
El: Nu. Marc a trecut pe acolo si te-a vazut cu el.
Eu: M-a lovit cu mingea si ne-am imprieteneit.
El: Te-a invitat la o INTALNIRE!
Eu: Si eu i-am zis ca am iubit si ca daca vrea putem doar juca un meci diseara.
El: Ma inseli?
Eu: De ce as face asta? Te iubesc!
El: Ok. Te cred!
Vine la mine si ma ia in brate. Ma pupa pe frunte si pleaca. Nu ma credea...
Ma duc in camera si ma pun in pat. Astept sa vina si el si sa se puna langa mine dar nu vine si adorm lăcrimând. Cand ma trezesc, tot singura eram. Ma duc jos si il caut. Nu era niciunde. Il strig dar nimic. Incep sa plang. Ies afara si il caut prin tot parcul. Nimic. Ii sun pe baieti sa vad daca stiu ei ceva. Nimic. Il sun pe El dar telefonul era in sufragerie. Plangeam tot mai tare. Ma pun pe canapea, iau o perina in brate si incep sa plang. Ori m-a parasit ori s-a sinucis. Stiam ca nu ma crede dar nu cedeam ca o sa plece asa. Stau acolo o ora si cum vad ca nu mai vine o iau razna. Ma suna Marc.
Eu: A... alo..
Marc: L-ai gasit?
Eu: Nu... tu?
Marc: Nu. Vin la tine!
Eu: Nu, e ok.
Marc: Venim toti! Deja suntem pe drum!
Eu: Nu, lasa!
Ii inchid si fug in bucatarie. Iau un cutit si mi-l pun cu partea ascuțită pe mana. Incepea sa sangereze. Odata, de doua ori, de trei ori, patru ori... se aude usa cum se deschide si ma panichez. Pun repede cutitul in sertar si fug sa vad cine e. Speram sa fie el dar erau baietii si incep sa plang.
Marc: Ce e aia?
Arata spre mana mea. Am uitat ca aveam tricou.
Eu: Nu il gasesc... cred ca m-a parasit sau s-a sinucis...
Daivd: Nu! O sa asteptam aici!
Eu: La 18 trebuie sa plec...
Marc: E 17 si jumatate!
Ma duc sa ma pregatesc. Imi iau niste pantaloni lejeri, gri inchis, las tricoul negru si imi mai iau un jerseu negru.
Ies si ma duc in parc.
Răzvan: Hei!
Eu: Hei! Am venit sa iti spun ca nu pot sta azi... a... a intervenit ceva...
Răzvan: Aa... pai.. speram sa stam mai mult daca tot o sa plec maine in Spania... ma intorc abia in Octombrie si... mi-ai lipsi...
Eu: A.. ăm... nu stiam. Dar chiar nu pot sta si....
Nu mai apuc sa spun nimic ca ma trage spre el si ma saruta.
???: NU!
Ma trag inapoi si incep sa plang. Din spate vine el si ii da un pumn.
El: CE A FOST ASTA?
Acum urla la mine. Eu incep iar sa plang.
Eu: El m-a sarutat! Jur! Te rog sa ma crezi!
Incep sa plang si sa urlu. Cad pe jos, in genunchi. El statea si se uita la mine, nici el nu stia ce sa creada.
Răzvan: Ăsta e iubitul tău?
Eu: Pleaca! Te urasc! De ce de mine trebuie sa te îndrăgostești? Nu ma cunosti! Nu sti nimic despe mine! Iti place? Iti place ce am pe mana? Asta e doar din cauza ta! Pentru ca el nu ma crede ca esti doar un amic! Sau ai fost! Iti place? De ce de mine? Nu e o idee buna! Sunt goraznica! Sunt un monstru!
El: Ba nu, nu esti! Ma ia in brate si ma saruta. Eu incep sa plang si mai tare.
Răzvan: Imi pare rau... chiar... chiar nu te cunosc... nu trebuia sa ma bag.
Ne saluta si pleaca. Eu continui sa plang.
El: Gata... chiar ai facut asta pentru mine?
Eu: Normal...
El ma saruta pe frunte si imi sterge lacrimile.

Pov El:

Nu pot sa cred ca a facut asta!
Ea: Credeam ca m-ai parasit sau...
Eu: Nu as putea putea sa iti fac asta! Te iubesc prea mult!
La auzul cuvintelor "Te iubesc" se linisteste. Ii zambesc si o sarut. Buzele ei... sunt magice. Am fost suparat pe ea, dar o credeam. M-am dus doar sa il caut pe Răzvan ăsta si sa il pocnesc, ca sa clarific o chestie cu el: E DOAR A MEA!
Am mers acasa impreuna. Tot drumul am tinut-o de mana si o sarutam la fiecare 3 minute.
Ea: Chiar nu o sa ma lasi niciodata?
Eu: Nu! Iti promit!
Ea imi zambeste si de data asta ma saruta ea. Fiind amandoi... cum suntem, nu prea ne sarutam sau chestii. Dar ne iubim mult.
Cand intram in casa ma trezesc cu toata gasca bantuind pe acolo.
Marc: UNDE DRACULUI AI FOST?
Eu: Sa clarific niste lucruri cu cineva dar apoi m-am intalnit cu ea si s-a rezolvat.
David iese din bucatarie cu... ceva in mana.
David: Ai vazut asta?
Ea se uita la... la cutit si tace. Ma uit si eu si...
Eu: Chiar... chiar ai facut-o.
Ea: Am pe mana, nu vezi?
Isi trage maneca si imi arata.
Eu: Ok, gata. S-a rezolvat, lasa. O sa ii treaca. Bine ca nu a iesit mai rau.
Marc: Ok. Ai dreptate. Noi plecam ca se face tarziu. Noapte buna!
Ea: Paa... mersi.
Marc: Oricand pitico!
Eu: Pa..
Marc: Pa boss! Ai grija ce mai faci!
Ii dau un ghiont. In 5 minute pleaca toti si ramanem doar noi.
Ea: Imi pare rau...
Eu: E ok. Tu nu ai facut nimic! Te iubesc!
Ea: Nu mi-ai mai zis de mult... si eu!
Ii zambesc si o sarut apasat.
Eu: Hai putin!
Ea: Ok.
O duc sus, in camera.
Ea: Ăm...
Eu o lipesc de perete si incep sa o sarut. Vreau sa cobor la gat dar ne intrerupe cineva care bate in usa. Ea se duce sa vada cine e, si eu dupa ea.
Eu: Cum de sti unde locuiesc?
Cand ma uit, era Răzvan.
Răzvan: Te-am vazut intr-o zi cand veneai de la școala.
Ea: Mhm. Ce e?
Răzvan: Vreau sa imi cer scuze... nu vroiam sa iti fac mai mult rau... eu... doar... nu stiu ce m-a apucat...
El: Nici nu...
Ea: Hei! Gata! E ok. Se intampla, dar te rog scapa de iubirea asta fata de mine. De acum eu nu te cunosc si nici tu pe mine, ok?
Răzvan: Ok...
Ii inchide usa in nas si se întoarce  la mine.
Eu: Wow...
Ea imi zambeste si ma saruta.
Ea: Continuam?
Eu ii zambesc pervers si mergem sus.