O poveste de dragoste

Capitolul 12

Sultana Yasemin intra in odaia sa, iar imediat dupa ea intra cadana Helena ce abia respira la cat de mult a alergat.

- "Sultana, trebuie sa va zic ceva!" respirand greu.
- "Helena, ce s-a intamplat? Mai inati respira, iar apoi spune-mi!" zice sultana, dandu-i putina apa.
- "Sultana, nu pot astepta!" punand paharul pe masuta. "Sultana Ayse a plecat de la palat, se pare ca boierul cu care s-a intalnit atunci, a chemat-o pe sultana undeva!" zice cadana Helena, ingrijorata.
- "Fratele meu stie?" intreaba sultana, parasind odaia.
- "El a fost anuntat primul, a plecat imediat dupa sultana Ayse!" urmand-o pe culoarele palatului.

Sultana Yasemin zambi si intra in odaia mamei ei si isi pleca imediat cum o zari.

- "Validem!" zambind. "Ati auzit ca sultana Ayse a iesit pe furis din palat?" intreba sultana Yasemin, uimit.
- "Am auzit. Fratele tau s-a dus sa vada unde se duce, poate o gaseste cu ajutorul domnului si pe Nourhan!" zambind.
- "Sa dea domnul, Validem!" ridicand mainile spre cer.

La cabana

- "Cum adica a disprut?" intreb sultana, uimita.
- "Sultana, noi am legat-o si am tinut-o doar in odaia asta, dar ea a reusit sa se dezlege si a iesit pe geam!" zice boierul, privind franghiile.
- "Ati cautat-o peste tot?" intreaba sultana, agitata.
- "Am trimis niste vecini sa o caute, nu poate sa fi mers prea departe pe zapada asta!" zice boierul, umil.
- "Sa dea domnul sa o gasiti, ca altfel suntem distrusi cu toti." asezanduse jos.

Sultanul Murad ajunse la cabana unde zise cadana Helena ca a plecat sultana Ayse. Acesta se daduse jos de pe cal si explora cu privirea casa. Sultanul se indeparta de cap si merse catre usa si batu incet. Imediat in fata lui aparu o femeie mai invarsta ce il privi pe sultan fara a stii cum il cheama.

- "Poftiti?" intreba femeia, privindu-l. "Cine sunteti?" curioasa.

Murad privi femeia, iar apoi o impinse puternic intrand fortat in casa. Murad cauta cu privirea camera in care era posibil sa se ascunda Ayse, iar din ne atentie Ayse darama o masuta si sultanul auzi.

Sultanul privi usa din spatele careia se auzi zgomotul si deschise rapid usa, acolo vazand-o pe sultana Ayse tinand capul in jos.

- "Maria ta!" speriata.

Murad o privi timp indelungat, nestiind cum sa reactioneze.

- "Ayse, ce cauti aici?" incercand sa se calmeze.
- "Am venit pentru ca oameni acestia aveau nevoie de ajutor. Nu vezi in ce casa saracacioasa stau?" zice Ayse, mintind.
- "Ayseeeeeeee!" tipand. "Nu imi forta rabdarea, tu ai rapit-o pe Nourhan?" nervos.
- "Maria ta, jur ca nu..." intrerupta de intrarea unei garzi.
- "Maria ta, am gasit un corp al unei femei pe la marginea Padurii!" zice garda, umil.
- "Vin acum. Duceti-o pe Ayse la pat si sa fie inchisa in odaia ei!" zice sultanul, parasind odaia.

Sultanul merse pana la marginea padurii pe cal, acolo unde isi vazu slujitorii in jurul unei femei. Acesta se dadu jos de pe cal, si ii dadu pe toti la o parte de langa femeie.

- "Nourhan!" sclipindu-i ochii. "Sunt aici, langa tine!" zice sultanul, cuprinzandu-i mana.

Sultanul o lua de pe zapada pe Nourhan si se urca impreuna cu ea pe cal. Aceasta punand rapid capul pe sultan.

La sultana Ayse.

Sultana Ayse era bagata in odaia sa de catre slujitorii sultanului, si incuiata acolo, ne avand voie sa vada pe nimeni. Aceasta se lasa jos si incepu sa planga neincetat.

La sultana Yasemin.

Sultana Yasemin era in odaia sultanei Nourhan si legana patutul in care se afla printul Osman. Aceasta incerca de mai bine de cateva ore sa isi adoarma micutul nepot ca plangea neincetat dupa mama sa.

La sultana-mama Aylin

Sultana-Mama era in odaia sa citind o carte si mancand baclva cu fistic. Dintr-o data in odaie intra kalfa Hayat zambind.

- "Sultana!" plecandusi capul.
- "Ce s-a intamplat, Hayat?" curioasa.
- "Sultanul Murad este pe drum impreuna cu sultana Nourhan." zambind "Se pare a a fost gasit lesinata in zapada!" zice kalfa, intristanduse.
- "Se stie cine a facut-o?" intreaba sultana-mama, curioasa.
- "Sultanul o banuieste pe sultana Ayse, si sa imi fie cu iertare, dar doar ea avea curajul sa o faca!" umila.
- "Te poti retrage!" facandu-i semn.
- "Sultana!" plecandusi capul, parasind odaia.